Dialog
– Colonelul Ion Petrescu, analist militar, este în legătură cu noi. Mulțumesc frumos pentru prezență.
– Sărut mâna, doamna Cătălina Porumbel.
– Întrebarea este dacă președintele Ucrainei, care a poposit la Sofia, va veni și în România?
– După această vizită în Bulgaria ar urma să se deplaseze în Turcia – conform agenției de presă Anadolu. La Sofia și apoi la Ankara, președintele Zelensky va aborda la discuții trei subiecte:
1. sprijinul pe care cele două state l-au acordat și urmează să continue să îl acorde Ucrainei, pentru ca să supraviețuiască, din punct de vedere statal,
2. ce poziție vor adopta cei care vor reprezenta Bulgaria și Turcia la Summitul NATO de la Vilnius, unde 20 de țări sunt deja în favoarea acordării invitației Ucrainei, pentru a intra în Alianță, dar poziția Statelor Unite ale Americii și a Germaniei este unitară, similară, adică atât timp cât se află în război, Ucraina, cu o țară vecină, nu poate fi primită în NATO,
3. al treilea subiect de discuție, la Sofia, apoi la Ankara, este cel legat de mult discutatul plan de pace al Ucrainei, care este respins, cu fermitate, de Moscova.
– S-a întors Prigojin în Rusia, după ce a fost făcut criminal, la televiziunea publică, din Moscova?
– Da. Trebuie să fim atenți la ce mutare se face pe tabla geopolitică a Uniunii dintre Belarus și Rusia, pentru că la momentul difuzării emisiunii Dumneavoastră, toți luptătorii Companiei Private Wagner sunt în taberele lor, fără a fi plecat vreunul în direcția taberelor amenajate de dictatorul Belarus, pe teritoriul țării sale.
Prigojin a fost la Sankt Petersburg. Este adevărat că nu există nicio fotografie și nici imagini video. Și conform precizării președintelui Belarus, ar fi luat calea Moscovei.
Faptul că se mișcă în voie, pe teritoriul Federației Ruse arată două lucruri:
1. Că acel mod de a termina revolta, un mod mediat chipurile de președintele Belarus, a inclus și o imunitate clară, pentru șeful Companiei Militare Private Wagner,
2. Faptul că i s-a permis să își ia lingourile de aur și sumele mari de bani, înseamnă că mai are un rol în viitoarea etapă, acest rol fiind fie pe Frontul de Est, unde combatanții Wagner și-au adus o contribuție la ocuparea Bahmutului, care acum este înconjurat, de la nord și sud de trupele ucrainene, cele antrenate anterior de aliați, fie că va avea un cuvânt de spus la viitoarele mutări pe tabla de șah politică internă a Rusiei.
Și fac precizarea, de ultimă oră, că generalul Sergey Vladimirovich Surovikin se află, în continuare, în beciurile FSB-ului, pentru anchetă. Și alături de el, conform Deutsche Welle, se mai află o serie de persoane, care sunt suspectate că l-ar fi trădat pe Putin.
– Avem și imagini cu trenul lui Putin, care valorează 73.000.000 de dolari, care este dotat cu o sală de cosmetică, cu o sală de sport, aparate anti-îmbătrânire, linie telefonică securizată, are și o baie turcească, toate acestea la dispoziția lui Vladimir Putin. La ce folosește asta?
– Pentru influențarea opiniei publice din Federația Rusă continuă difuzarea unor imagini care sunt defavorabile lui Prigojin, însă acesta a precizat primul că revolta combatanților Wagner nu a fost o revoltă împotriva lui Putin, asta pentru ca să fie iertat pentru temeritatea sa.
Iar dacă ne uităm ce palat are mâna dreaptă a lui Putin, mă refer la Serghei Șoigu, ministrul apărării, care a fost multă vreme considerat și nici acum nu s-a renunțat la ideea că ar putea fi succesorul lui Putin, atunci nu este nicio diferență.
Până la urmă aici vorbim de oficialități, precum Șoigu, care are o funcție reală, în guvernul de la Moscova, și de Prigojin, care nu are niciun post în executivul rus, dar este mai puternic, ca influență, decât Serghei Șoigu.
– Cum vedeți protestele din Franța?
– Este o perioadă sensibilă. Știm că președintele Macron își exprimă public speranța că se vor depăși asemenea momente tensionate. Se află la ultimul mandat prezidențial, deci poate să aibă o poziție publică mai curajoasă. Cert este un lucru. Și vă spun asta ca unul care am fost în Franța. Acolo dialogul social trebuie să primeze. Un dialog la care presa ar trebui invitată să participe. Și cei care nu se manifestă pe stradă, dar reprezintă comunități care acum se află pe poziții opuse, trebuie ascultați și cred că, probabil, cea mai bună soluție – nu este numai părerea mea – o constituie invitarea la o discuție liberă, chiar la Palatul Élysée.
Vom vedea dacă Macron va avea, sau nu, curajul să îi asculte pe cei care îi critică măsurile.
– Mulțumesc domnule colonel, pentru intervenție și comentarii.



