Cu Larisa Bernaschi, la PRIMA NEWS
?
– Începem emisiunea
România politică și îl avem, alături de noi, pe domnul Petrescu Ion.
Primul subiect pe care vreau să îl discutăm astăzi este războiul din Ucraina. L-am văzut în ultimele zile, pe Volodymyr Zelenskyy mergând în mai multe state, inclusiv în Bulgaria, acolo unde a avut și niște replici mai tăioase cu omologul bulgar.
– Sărut mâna,
doamna Larisa Bernaschi,
vă mulțumesc frumos pentru invitația la PRIMA NEWS.
Pe de o parte, președintele Ucrainei apără interesul național al țării sale, dorința ca Ucraina să revină la granițele recunoscute de ONU, numai că nervozitatea sa pornește și de la ceea ce nu se spune opiniei publice.
Nu doar Bulgaria
este în situația de a cântări bine câtă muniție trebuie dată Ucrainei.
România,
într-o generozitate fără precedent, a oferit numeroase cantități de muniție, din partea armatei române, armatei ucrainene
și un hâtru spunea că aproape s-au golit depozitele noastre de armament și muniție.
Aici trebuie să punem punctul pe…i.
Este foarte bine că suntem în NATO,
este foarte bine că ajutăm Ucraina,
dar bulgarii au dreptate.
În primul trebuie să putem să ne apărăm țara,
împotriva oricărei variante prin care am putea fi mai slabi, în fața unui adversar ipotetic.
În al doilea rând, prin declarația de azi a secretarului general al NATO,
Jens Stoltenberg s-au lămurit obiectivele Summitului de la Vilnius.
Acestea vor fi și nu altele.
În primul rând
se va trece la un plan multianual,
pentru ajutorarea, pe mjultiple planuri, a Ucrainei.
În al doilea rând
va participa președintele Zelenskyy la Consiliul NATO-Ucraina,
care se deosebește de Comisia OTAN-Ucraina, prin faptul că
se derulează la nivel corespunzător, unul înalt, de regulă
și se iau hotărâri la care participă reprezentatul desemnat al Ucrainei.
Și în al treilea rând
se iau măsuri de întărire a defensivei aliate,
prin focalizarea pe trei zone principale.
Una condusă de la Norfolk / SUA,
care va coordona apărarea Americii de Nord, a Europei de Nord.
O zonă supervizată de la Brunssum,
o localitate în provincia Limburg, din Țările de Jos,
care are în responsabilitate defensiva Europei centrale,
pornind din Estonia și ajungând în Munții Alpi.
Și mai există zona sudică a Europei,
de care răspunde comandamentul aliat de la Napoli
și care supervizează întărirea prezenței maritime
a aliaților, de la Marea Mediterană, până la Marea Neagră.
Acestea sunt prioritățile NATO,
un context în care nu puține voci
– cele mai importante fiind ale SUA și Germaniei – au afirmat,
în esență, că sprijină Ucraina și în continuare,
dar atâta timp cât există război, cu o țară vecină,
aceasta nu va primi statutul de membră a NATO. Și așa este normal.
– Nu este important ca să îi ajutăm pe ucraineni, ca să nu existe riscurile ca războiul din Ucraina să ajungă în Republica Moldova și în România?
– Să lămurim lucrurile.
În primul rând că politica de confidențialitate,
în privința informațiilor care ar fi putut fi date presei s-a hotărât la nivel înalt.
Președintele României a decis că trebuie să îi ajutăm,
dar trebuie să nu facem din aceasta o publicitate. care ar putea fi exploatată de terți.
Pe plan militar,
tot ceea ce putea armata română să ofere,
de interes pentru armata ucraineană s-a făcut.
Din acest punct de vedere, România,
ca țară membră a NATO stă cu fruntea sus.
Și va veni o vreme în care,
cei de la Kiev vor recunoaște public,
cât de mult a contribuit România la menținerea statalității Ucrainei.
În același timp,
România, cu SUA, acționează într-un format trilateral,
la care participă și Republica Moldova,
în așa fel încât Armata Națională a Republicii Moldova
să beneficieze de tot ceea ce Forțele Armate ale Statelor Unite,
cât și cele ale României să beneficieze
de tot ceea ce acestea pot oferi, începând de la armament,
iar într-o situație de criză,
la cererea expresă a președintelui Republicii Moldova,
să poată reitera un exercițiu militar trilateral, la Chișinău,
pentru că acolo unde sunt militari americani, unde vor fi militari americani,
de data asta la nivel de batalion ( din brigada dislocată de Pentagon în Dobrogea)
– alte batalioane participante fiind din Republica Moldova și România –
FORȚELE RĂSĂRITENE NU SE APROPIE.
Deci există planuri pentru situații de surpriză strategică.
Problema Republicii Moldova este una foarte clară.
O ultimă discuție a avut loc pe data de 4 iulie 2023,
la sediul NATO, între secretarul general adjunct
al Alianței Nord-Atlantice, conaționalul Mircea Geoană
și președintele parlamentului de la Chișinău.
Republica Moldova a rămas cu statutul de neutralitate,
o moștenire de sorginte sovietică, dar,
dacă ar renunța la acesta,
sprijinul pe care NATO l-ar acorda Chișinăului ar fi mult mai mare.
Să nu uităm că recent a fost la sediul Ministerului Apărării Naționale
al Republicii Moldova, amiralul Rob Bauer,
președintele Comitetului Militar al NATO.
Acesta a făcut un enunț antologic:
“Vă vom acorda, ceea ce ne veți cere, în măsura în care ne veți solicita sprijinul.”
Deci, depinde de autoritățile de la Chișinău,
în ce măsură folosesc
atât mâna întinsă de România,
mâna întinsă de SUA,
dar și ajutorul necondiționat
promis de președintele Comitetului Militar al NATO.
– Revenind la Zelenskyy,
la întâlnirea programată cu Erdogan, ce ar putea însemna aceasta și faptul că președintele Ucrainei s-a dus la omologul său turc?
– Da. Inițial doar agenția de știri Anadolu a dat un asemenea semnal.
Fiind întrebat președintele Zelensky, unde va pleca de la Sofia,
acesta a spus că va fi oaspetele omologului său ceh. Și așa s-a întâmplat.
Să nu uităm că președintele Cehiei, generalul în rezervă Petr Pavel,
fost şef al Comitetului Militar al NATO, l-a avertizat,
pe timpul vizitei sale la Kiev, pe omologul ucrainean,
ca să nu se grăbească cu contraofensiva,
pentru că aceasta trebuie declanșată
atunci când are toate forțele necesare,
toate mijloacele și tehnica de luptă aferentă.
Este foarte bine că are loc întrevederea cu președintele Turciei,
deoarece acesta, ca un factor de echilibru în zona Mării Negre,
are un dialog constant, cu președintele Rusiei.
Și pe această cale, oficialul înalt de la Kiev
poate să transmită opiniile sale de ultimă oră,
privind o posibilă, o viitoare negociere de pace.
Să știți că peste Ocean,
în ultimele 24 de ore a fost devoalat de The Washington Post…
– Exact asta vroiam să vă întreb,
despre acele întâlniri la nivel aparte, între emisari americani și Lavrov.
Cum interpretați acest lucru?
Faptul că au ținut legătura, rușii, cu americanii, la nivel înalt, mă refer aici.
– În primul rând
și criza rachetelor, pe care au avut-o
John Fitzgerald Kennedy, președintele SUA
și Nikita Sergheevici Hrușciov, care conducea Uniunea Sovietică,
a fost rezolvată de serviciile secrete.
Deci există un precedent.
În al doilea rând aici vorbim de ceea se numește
CALEA A DOUA,
la care se face recurs atunci când, pe cale oficială
nu se găsește găsirea unei soluții.
Se acționează, în acest caz, cu informarea Casei Albe,
de către foști oficiali, cu experiență diplomatică.
Ei încearcă să găsească punți de conexiune, cu adversarul Ucrainei.
Și iată că s-a conturat o primă opțiune,
în cadrul acestor discuții, inclusiv cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Acesta a fost la New York, la sediul ONU, pentru a conduce, din partea Rusiei,
ședința Consiliului de Securitate al ONU.
Așa s-a conturat o posibilă viitoare zonă demilitarizată.
Asta ne aduce aminte de soluția găsită
între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Realitatea este, dacă ne uităm acum pe hartă, cu ochii minții,
17% din teritoriul Ucrainei, mai precis sudul și estul acestei țări,
sunt sub ocupație militară rusă.
– Este mult, puțin, din punctul dumneavoastră de vedere?
– Instituirea
unei zone demilitarizate și aducerea unor observatori,
din partea, de pildă, ONU sau Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa,
ar fi un prim pas spre începerea negocierilor diplomatice.
Până la urmă viața ne-a demonstrat că orice război,
oricât de lung și de groaznic ar fi, se finalizează prin negocieri de pace.
Sigur, la momentul actual Kievul vrea înapoi toate teritoriile,
iar Moscova vrea să păstreze peninsula Crimeea și cele patru oblasturi,
pe care doar parțial le controlează.
Este clar pentru toată lumea – și aici vin la întrebarea dumneavoastră –
că Statele Unite sunt interesate ca până în decembrie 2023,
să se treacă la negocieri de pace, dintr-un singur motiv.
Și asta ar trebui să se înțeleagă la Kiev.
Din ianuarie începe campania electorală prezidențială în SUA.
Și Casa Albă va fi sub presiunea adversarilor.
Mă refer la cei care vor candida la alegerile prezidențiale.
Și atunci și în Congresul SUA vom vedea cum rămâne cu republicanilor și democrațiilor pentru Ucraina.
– Cu ce decizii ar putea să iasă liderii NATO, de la Summitul de la Vilnius?
– Cuvântul hotărâtor
îl vor avea liderii SUA și Germaniei,
care, așa cum au convenit pe 4 iulie 2023, într-un dialog telefonic,
președintele american și cancelarul german,
NU poate intra acum Ucraina în NATO,
pentru că războiul se duce pe teritoriul ei.
În al doilea rând aliații vor acorda un sprijin necondiționat Kievului,
atât timp cât îl va solicita Ucraina.
Joe Biden
va pleca din SUA, va ateriza la Londra, unde se va întâlni cu regele și cu prim-ministrul,
iar după Summitul de la Vilnius se va duce în Finlanda.
Finlanda fiind țara care, pentru prima oară
va participa la un Summit NATO, ca stat membru,
pe 11 și 12 iulie, în Lituania.
Rezultatele vor fi bune,
dar nu pe măsura așteptărilor Ucrainei,
care va avea decepția că nici acum nu
va avea o invitație de intrare în Alianța Nord-Atlantică.
Însă este normal, fiind război în estul Europei.
Și trebuie să fim prudenți.
– Eu vă mulțumesc foarte mult pentru aceste precizări.