Cu Cristian Citre, la EURONEWS ROMÂNIA

📺

În emisiunea prezentată de jurnalistul
Cristi Citre
la EURONEWS ROMÂNIA, producător fiind
Gabriel Bugnar – am purtat un dialog, de interes general:

– Bună seara, mulțumesc pentru prezența la EURONEWS ROMÂNIA.

– Am onoarea să vă salut, domnule Cristian Citre. Mulțumesc frumos pentru invitație.

– Iată domnule colonel – se fac 500 de zile astăzi, de la această invazie brutală a Rusiei în Ucraina. Tragem linie. Care ar fi cele mai importante constatări?

– Dacă ne uităm
pe harta Ucrainei, cu ochii minții, observăm că 17% din teritoriul entității statale a fostei republici sovietice socialiste ucrainene, la ora actuală este controlat de trupele invadatoare, care se mențin la un efectiv de circa patru sute de mii de militari ruși.

În același timp,
deficitul numeric firesc între Ucraina și Rusia – statul ucrainean fiind la începutul războiului o țară cu 44.000.000 de locuitori, iar Federația Rusă având, tot atunci, 144.000.000 de cetățeni – este compensat de Kiev printr-o tehnică de luptă modernă furnizată de state din NATO,
prin brigăzi instruite în Europa și în Statele Unite ale Americii.

Aici fac precizarea
că sunt trei brigăzi ucrainene instruite în state europene și 12 brigăzi antrenate, echipate și dotate pentru luptă peste Ocean, de către Statele Unite ale Americii,
care tocmai au anunțat un nou ajutor militar important, de 800.000.000 de dolari,
care include vehicule blindate, piese de artilerie și muniție cu dispersie.

Anunțul – partea cu muniția cu dispersie – a generat reacții de toate felurile, de la aceea a Moscovei, care a speculat că este un semn de slăbiciune a armatei ucrainene, la reacția Londrei, care a afirmat că nu subscrie la acest gen de sprijin militar.

Dar fac precizarea
că Federația Rusă, SUA și Ucraina nu sunt părți ale acordului, care interzice folosirea în război a muniției cu dispersie.

După 500 de zile,
Ucraina este încă în picioare.

Președintele Zelenski
va participa, la Summitul NATO de la Vilnius,
în cadrul Consiliului NATO-Rusia.

Acest consiliu
aduce ca noutate tratarea, la nivel înalt, de către aliați, ca partener egal, a șefului statului ucrainean.

Dar nu.

Ucraina nu va primi
invitația de intrare în NATO, pentru că în OTAN sunt primite doar statele care au rezolvate problemele cu vecinii.

În momentul de față,
din nefericire, în mod tragic se desfășoară confruntarea dintre armata Ucrainei și trupele invadatoare ruse, pe Frontul de Est, pe solul ucrainean.

În schimb,
NATO va adopta o serie de măsuri, care sunt în favoarea menținerii capacității combative a armatei ucrainene și a viabilității statului ucrainean.

– O să mă întorc
la subiectul foarte important al acestui nou ajutor american, pentru Ucraina, mai concret la muniția cu dispersie.
Este vorba de o armă controversată, o armă interzisă în peste 100 de țări. Reacția Moscovei a fost însă una dură, în linia alarmistă, cu care ne-a obișnuit în ultima perioadă:
“Omenirea este mai aproape de un nou război mondial. ” Asta a fost una dintre reacțiile Moscovei. Ce să înțelegem de aici?

– Vedeți,
imaginile cu care Dumneavoastră ați început dialogul arată că asistăm și la un război imagologic.
Pe de o parte,
armata ucraineană l-a văzut pe comandantul ei, pe președintele Zelenski, în mod firesc omagiind pe cei căzuți la datorie. Lipsesște din informație faptul că din avionul cu care se întorcea din Turcia, președintele ucrainean, se aflau și foști comandanți, care au luptat pentru apărarea unui combinat ucrainean, care a dat multe dureri de cap și a generat multe pierderi în rândurile trupelor ruse.

Foștii comandanți
au fost eliberați de partea rusă, cedați Turciei, cu condiția să nu plece de acolo și președintele Erdogan i-a dat lui Zelenski.

Pe de altă parte
l-ați văzut pe Serghei Șoigu, într-un poligon, unde în imaginile filmate, se văd uniforme de campanie noi, armament nou și militari dotați cu căști noi, plus echipament de protecție adecvat.

Fiecare țară,
aflată în război, cu cealaltă, dorește să își maximizeze, din punct de vedere imagologic șansele.

Dar adevărul este că,
în paralel au loc și discuții, este adevărat că la nivel neoficial, doar informal, dar de care are cunoștință Casa Albă, prin care au fost contactați o serie de interlocutori ruși, inclusiv cel care conduce diplomația rusească, atunci când a fost la ONU, pentru a conduce ședința Consiliului de Securitate, mă refer la Serghei Lavrov.

Un prim element,
care a dat de gândit părții ruse și pe care nu l-a negat a fost propunerea ca să se instituie o zonă demilitarizată,
apoi să se retragă trupele de o parte și de alta a acestei zone
și să înceapă negocierile de pace.

Insist pe această idee,
pentru că de la 1 ianuarie 2024,
în Statele Unite ale Americii începe campania electorală prezidențială.

Și vor fi atunci
presiuni asupra Casei Albe, din partea celorlalți candidați la funcția supremă.

De aceea,
până în decembrie 2023, SUA au tot interesul ca la masa negocierilor, într-un format lărgit, să vină atât diplomați ucraineni, cât și diplomați ruși.

– Va fi săptămâna viitoare, la Vilnius, Summitul NATO, un eveniment extrem de important. Între timp am văzut un alt subiect extrem de important, turneul președintelui Zelenski în mai multe țări din regiune. A fost în Bulgaria, Cehia, Slovacia și în Turcia. Cu ce scop?

– Vreau să fiu obiectiv.

Din perspectiva dorinței patriotului Zelenski, de a servi interesul național al țării sale, jos pălăria! Nota 10!

Numai că
președintele Biden a spus că nu se poate pune problema unui vot, la Summitul de la Vilnius, deoarece sunt o serie de state, și aici aș menționa SUA, Germania, plus punctul de vedere exprimat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia i s-a mai prelungit cu un an mandatul, datorită situației dificile, prin care trece spațiul european aflat la est de cel transatlantic,
dar sunt și alte țări care își exprimă rezervele față de eventuala invitare a Ucrainei, în OTAN.

Ceea ce
se poate spune, la modul obiectiv
este că după încheierea ostilităților, se creează perioada de timp necesară ca Ucraina să parcurgă totuși o etapă, în care să demonstreze că este o țară democrată, că ține cont de criteriile, de exigențele și de standardele NATO.

Până atunci
mai este un timp.

Da,
președintele Zelenski se bate pentru țara sa.
A făcut o demonstrație de forță, în turneul său prin unele capitale, uneori stând doar câteva ore.

Dar a obținut,
de pildă în Slovacia, promisiunea de a primi autotunuri. Inițial 13 piese, apoi se va trece la o producție de serie.

Zelenski
se bate pentru țara sa, dar la Summitul de la Vilnius,
dincolo de angajamentul aliaților de a continua să livreze Ucrainei un puternic și complex sprijin material,
nu se va pune problema invitării, până la finalul războiului, a statului ucrainean în cadrul NATO.

– O concluzie dură,
trasă de ONU: peste 9.000 de civili au fost uciși în acest conflict, dintre care 100 de copii, majoritatea în Ucraina.

– Aveți dreptate,
dar Dumneavoastră, cu eleganță, nu ați menționat militarii căzuți la datorie și din partea Ucrainei și din partea Federației Ruse.

Fără a exagera
este vorba de peste o sută de mii de militari ucraineni
și peste o sută de mii de militari ruși.

Fiecare,
în felul său și-a respectat jurământul militar.

Dar orice război,
oricât de dur, oricât de lung ar fi se încheie la masa tratativelor de pace.

Întrebarea este:
pe unde o mai zbura acum porumbelul păcii?

– Vă mulțumesc foarte mult.
A fost alături de noi domnul colonel în rezervă Ion Petrescu, analist militar.