Memoria colectivă

Colonelul Ion Petrescu a oferit pentru Ziare.com mai multe informații, în acest sens:

„Între anii 1995 și 2000, generalul Spiroiu a fost ministru-consilier, Consilier Militar la Misiunea României la ONU din New York. Cu lecțiile învățate acolo, deloc puține și numeroase vizând latura calitativă a organizării structurilor militare internaționale, conaționalul Constantin Niculae Spiroiu – cel mai bun ministru pe care l-a avut armata după 1989 – s-a prezentat la cel de-al 59-lea prim-ministru al României (decembrie 2000 – decembrie 2004) Adrian Năstase, care, din păcate, nu și-a făcut timp pentru un dialog constructiv cu înțeleptul general.Totuși, Armata României a continuat să trimită ofițeri cu aptitudini deosebite, cu grade și instruiri superioare la Națiunile Unite, care au pledat, dar au și reușit să obțină participări ale unor militari români la misiuni ale ‘căștilor albastre’ în zone de conflict armat, inițial pe continentul african, unde s-a văzut utilitatea cunoașterii limbilor străine de circulație internațională, de pildă franceza și aportul diplomației militare la menținerea unui dialog fructuos, în teren, cu partenerii de misiuni.În structura militară medicală a Națiunilor Unite, ani buni a deținut un post relevant generalul medic Florin Paul, medic epidemiolog ca formare, cu experienţă internaţională de excepţie dobândită în zone periculoase pentru misiunile de peacekeeping şi umanitare ale ONU.În ce privește participarea la structurile dinamice mobile ale NATO, ofițerii români au dobândit experiențe complementare pe timpul misiunilor executate pe tărâmurile islamice din Afganistan și Irak, dar și punctual, în arealul ex-iugoslav. De altfel, conform statisticilor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, circa 40.000 de cetățeni români, bărbați și femei, în uniforme militare au fost rulați în misiuni specifice, de stabilizare, în statele afgan, irakian și în unele țări ex-iugoslave.După cum îmi preciza generalul de brigadă Contantin Spinu, actualul purtător de cuvânt al M.Ap.N. experiența operațională dobândită în zonele amintite mai sus, acum este extinsă la alte eșaloane:1. Astfel, În Republica Centrafricană (RCA), funcția de comandant al Misiunii de instruire militară a UE, în Republica Centrafricană (EUTM RCA) este asigurată de România, începând cu anul 2023. La primul mandat (de un an) poziția a fost încadrată de general de brigadă Cornel Tonea Bălan, care a fost înlocuit la începutul lunii octombrie de generalul de brigadă Nicolae Oros.2. Misiunea UE în Bosnia și Herțegovina, EUFOR va fi comandată de la 1 ianuarie de generalul maior Florin Barbu, după ce, în perioada mai 2023-mai 2024, generalul de brigadă Ovidiu Lungu a deținut funcția de șef de stat major în cadrul aceleiași misiuni.3. În plus, România este cel mai mare contributor la EUFOR.Detașamentul Armatei României la operația Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina este formată din aproximativ 470 de militari dispuși în trei baze, iar peste 700 de militari aflați în țară sunt alocați rezervei operaționale, în măsură să fie desfășurați în teatrul de operații, în cel mai scurt timp, dacă situația de securitate va impune acest lucru.Cinste și onoare! Această sintagmă a marcat toate misiunile efectuate de militarii români sub flamura ONU sau aceea a NATO”, a declarat Petrescu. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Ziua Armatei Române: cele mai importante victorii din istoria recentă. De la Cuza la NATO https://ziare.com/armata-romana/mapn-nato-istorie-1902224?utm_source=Ziare.com&utm_medium=copy-paste

Originalul aici.