21.726

? Un terț m-a întrebat câți români îmi citesc articolele.
M-am uitat pe indicatorul internauților, care au accesat ultimul material publicat în ziarul ADEVĂRUL și reproduc aici exact ce scrie acolo, cu specificația că este vorba de cititorii numerotați până acum: 21.726.

În traducere liberă, echivalentul unei treimi din efectivele actuale ale organismului militar românesc.

? Yahoo News: Principalul general american: Un atac rusesc asupra Ucrainei „ar fi îngrozitor”

<< ✍ Caitlin Dickson·Reporter Vineri, 28 ianuarie 2022, ora 22:43

Generalul Mark Milley, președintele Statului Major Comun, a declarat vineri că, dacă Rusia decide să atace Ucraina, „ar fi îngrozitor” și că o astfel de mișcare ar duce la „un număr semnificativ de victime”, în special în zonele dense, urbane, din Ucraina.

Milley a oferit această evaluare sumbră în timpul unei conferințe de presă de vineri la Pentagon, unde a abordat cele mai recente evoluții din criza crescândă alături de secretarul Apărării Lloyd Austin.

În timp ce ambii bărbați ( de stat ) au insistat că conflictul militar dintre Rusia și Ucraina „nu este inevitabil”, Milley a oferit o privire serioasă asupra potențialelor daune pe care le-ar putea provoca un atac, pe baza capacităților celor peste 100.000 de forțe ruse care au fost desfășurate în apropierea granițelor Ucrainei.

„Dacă războiul ar izbucni la amploarea și amploarea posibile, populația civilă va suferi enorm”, a spus Milley.

Solicitat să detalieze cu privire la potențiala devastare cu care ar putea să se confrunte Ucraina, dacă președintele rus Vladimir Putin decide să invadeze, Milley a spus că, deși „nu credem că au fost luate decizii finale”, de către Putin, „având în vedere tipul de forțe care sunt pregătite – forțele de manevră terestre, artileria, rachetele balistice, forțele aeriene, toate acestea împachetate – dacă asta ar fi declanșat asupra Ucrainei, ar fi semnificativ, foarte semnificativ. Și ar avea ca rezultat un număr semnificativ de victime.”

„Ar fi îngrozitor, ar fi groaznic”, a continuat Milley, adăugând: „Și nu este necesar. Credem că un rezultat diplomatic este calea de urmat aici.”

În ultimele câteva săptămâni, SUA și aliații NATO au depus o serie de eforturi diplomatice nereușite pentru a detensiona tensiunile, în timp ce Putin a continuat să deplaseze trupele ruse spre granița cu Ucraina.

Dar administrația Biden a refuzat, de asemenea, să se supună cererilor lui Putin, ca NATO să anuleze extinderea aderării la țările din fostul bloc sovietic.

Miercuri, SUA au dat un răspuns scris sever la o serie de solicitări de securitate subliniate de Kremlin.

În timp ce secretarul de stat Antony Blinken a spus că documentul oferă Rusiei „o cale diplomatică înainte”, el a precizat că această cale nu include concesii cu privire la cererile principale ale Kremlinului, inclusiv retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanția că Ucraina și altor țări din fostul bloc sovietic li s-ar interzice aderarea la alianță.

În timp ce guvernul rus încă studiază propunerile prezentate de Washington, împreună cu un răspuns separat transmis și de NATO în această săptămână, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că există „puține motive pentru optimism”, în lumina refuzului SUA și al aliaților săi să se miște la cerințele cheie ale Rusiei, pentru a evita o invazie.

Între timp, vineri, la o conferință de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a abordat informații conform cărora el și președintele Biden nu văd cu aceeași ochi riscul pe care Rusia îl prezintă în prezent pentru Ucraina.

În ciuda faptului că a insistat că „nu este critic” la adresa lui Biden, Zelensky a oferit câteva cuvinte dure pentru abordarea crizei de către administrație.

Mai exact, Zelensky a spus că consideră că declarațiile publice repetate ale lui Biden și ale altor oficiali americani cu privire la riscul pe care Rusia îl prezintă Ucrainei sunt o „greșeală” și a avertizat că „Lumea răspunde la astfel de informații”.

Zelensky a criticat, de asemenea, decizia Departamentului de Stat de la începutul acestei săptămâni de a ordona evacuarea familiilor diplomaților și a personalului neesențial de la Ambasada SUA la Kiev.

„Aceștia sunt pași redundanți și greșiți care nu ne ajută”, a spus Zelensky, adăugând că Ucraina este „recunoscătoare” pentru sprijinul militar și financiar oferit de SUA.

„Nu pot fi ca alți politicieni care sunt recunoscători Statelor Unite doar pentru că sunt Statele Unite”, a spus Zelensky. „Spun adevărul. Vrem să fim parteneri și prieteni adevărați. Nu vreau să vă mint.”

În timp ce președintele ucrainean a părut plin de speranță cu privire la posibilitatea unui dialog cu Moscova, el a precizat, de asemenea, că este conștient de pericolul real pe care îl prezintă forțele ruse staționate în apropierea granițelor cu Ucraina, spunând: „Nu este ca și cum am acționa, de parcă nu ar fi cel mai înalt nivel de amenințare.”

„Vedem acești 100.000 de soldați, fără greșeală acolo”, a spus Zelensky. „Dacă se va întâmpla, va fi un război deschis, un război oribil.”
>>

? Audiențe ale articolelor publicate, în ultimele zile, în ziarul ADEVĂRUL

CLICK AICI!

Batalion multinațional

✍ În a doua intervenție scurtă, la Antena 3,
am precizat că Statele Unite ale Americii au propus Rusiei
ca să discute pe marginea unor priorități de interes comun, precum:
– rachetele americane presupuse că ar fi dislocabile în Ucraina,
– numărul de exerciții militare multinaționale anuale, la care participă, în Europa de Est, cele două părți,
– măsuri de control al armamentelor,
– sporirea transparenței și
– reducerea riscurilor de confruntare militară.
La solicitarea moderatoarei
am precizat că militarii americani care vor veni în România,
ca și cei francezi,
vor face parte dintr-un batalion multinațional
similar celor existente în țările baltice și în Polonia,
care va fi sub comandă NATO.

O nouă întâlnire între Secretarul de Stat, Antony Blinken și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov

✍ La solicitarea jurnalistului Ionuţ Lepa,
de la Antena 3,
am semnalat telespectatorilor interesați de subiect,
că după transmiterea de către SUA a răspunsului scris la exigențele nerealiste ale Rusiei,
urmează să aibă loc, peste câteva zile,
o nouă întâlnire între Secretarul de Stat, Antony Blinken și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov,
semn al continuării eforturilor diplomatice de soluționare
a crizei geopolitice generată de
adversitatea Federației Ruse față de Ucraina.

Capcana pentru Putin

Conform editorialului publicat ieri de ziarul “The Guardian”, Dmitri Kozak, adjunctul şefului de cabinet al Kremlinului, avea în program, pentru 26.01.2022, o întâlnire cu oficiali francezi, germani şi ucraineni, în formatul Normandia. Editorialul menţionat prezintă “Viziunea The Guardian asupra ameninţării la adresa Ucrainei: ridicată şi în creştere”. Să fie jurnaliştii britanici mai puţin informaţi decât alţi pământeni geopoliticieni?…

Întâlnirea marchează o revigorare a aşa-numitelor discuţii în formatul Normandiei al celor patru state – Rusia, Franţa, Germania şi Ucraina -, care au avut loc ultima dată în 2019.

Se întâmplă în timp ce ţările europene democrate şi Statele Unite, ameninţă că vor impune sancţiuni drastice Rusiei.

Acestea includ sancţiuni personale împotriva preşedintelui Vladimir Putin, dacă Federaţia Rusă atacă Ucraina.

Diplomaţii ca diplomaţii, dar numai naivii pot crede că Moscova a dispus concentrarea a zece divizii la frontiera cu Ucraina, doar pentru a lansa porumbeii păcii.

După cum tot cei informaţi unilateral pot crede gogoriţa propagandei ruse că NATO subminează securitatea regiunii.

Asistăm la un interesant şah geopolitic.

Kremlinul a scos peste 100.000 de militari la antrenamente prelungite, în apropierea graniţei cu Ucraina.

În replică, Casa Albă a obţinut sprijinul aliaţilor pentru sancţiunile posibile în cazul agresiunii militare ruse, chiar dacă la convorbirea telefonică cu unii interlocutori europeni au fost exprimate, cum era şi firesc, diferenţe de percepţie existente între unii aliaţi.

Dinamica crizei ucrainene este marcată atât de războiul informaţional – pionul american înaintat fiind anunţul cu cei 8.500 de militari ai SUA, trecuţi în starea de alertă maximă, dislocabili în cinci zile în Europa, iar pionul rus fiind brusca manifestaţie a celor 2000 de demonstranţi din Kiev – cât şi de demersurile diplomatice, la finalul săptămânii urmând a fi înaintate Moscovei răspunsurile scrise ale SUA şi NATO, la solicitările nerealiste ale Rusiei.

După cum a anunţat NATO, un miliard de cetăţeni din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice au şi îşi vor păstra siguranţa apărării libertăţii lor.

Iar în acest sens, exerciţiul maritim naval aliat Neptune Strike 22 oferă opţiuni de răspuns proporţionale şi flexibile, pentru a descuraja adversarii şi a apăra arealul NATO.

Deloc întâmplător, exerciţiul are loc în Marea Mediterană, pe unde vor trece şi navele militare ruseşti speciale pentru desant venite din Marea Baltică, cu destinaţia Marea Neagră.

După cum se remarcă în editorialul redacţiei ziarului The Guardian:” Rusia a plătit puţin preţ pentru anexarea Crimeei şi pentru stimularea revoltei separatiste în regiunea Donbas în 2014. Există un caz credibil că Rusia este pusă într-o ofensivă militară majoră – nu doar urmăreşte diplomaţia coercitivă – şi că este în interesul Moscovei să acţioneze înainte ca Kievul să primească noi transporturi de arme. Mai presus de toate, în prezent nu există o rampă de ieşire vizibilă pentru Vladimir Putin. Chiar ceea ce spune că Rusia trebuie să contracareze – prezenţa NATO în Europa de Est – creşte din cauza propriilor sale acţiuni. S-ar putea să caute o ieşire; este mai greu să-l vezi în retragere.”

Sigur, că la ora actuală, formatori de opinie de pe mapamond, inclusiv cei mioritici se împart în cei care susţin că invazia militară rusă va avea loc şi aceia care neagă, cu încăpăţânare, că aşa ceva se va întâmpla.

The Guardian atenţionează, pe cei interesaţi de subiect, că ” o analiză a Centrului pentru Strategii de Apărare, un think tank ucrainean, spune că o invazie la scară largă care va captura cea mai mare parte a ţării în următoarele câteva luni pare puţin probabilă, având în vedere formaţiunile actuale de trupe ruseşti. Dar, de asemenea, sugerează că „invazia hibridă” este deja implementată, invocând recentul atac cibernetic. Moscova poate crede că astfel de metode, împreună cu loviturile transfrontaliere cu rachete, sabotajul şi amestecul politic, ar putea fi suficiente, pentru a produce o schimbare a guvernului. (Oferta UE de 1,2 miliarde EUR în asistenţă financiară de urgenţă este concepută pentru a reduce presiunea asupra Kievului.)”

Nu ştim pe ce bază a emis Centrul pentru Strategii de Apărare, din Ucraina, ipoteza de mai sus, dar retragerea unor diplomaţi occidentali, în frunte cu cei americani, din Kiev, constituie un indiciu mai credibil şi profesionist, în sensul că dincolo de strângerile de mână diplomatice, opţiunea manu militari nu a fost abandonată la Kremlin.

Asta şi pentru că mai există cuiul lui Pepelea, de fapt al lui Putin, respectiv gazoductul NordStream 2.

Iar Germania ar dori ca acesta să nu fie considerat parte a dosarului geopolitic generat de criza dintre Ucraina şi Rusia, după cum Ungaria, ca şi cum unii politicieni din Budapesta ar trăi pe alt continent, a anunţat că premierul Viktor Mihály Orbán intenţiona să poposească la Moscova, pentru un schimb bilateral de opinii – evident nevinovate – cu preşedintele rus.

CITIȚI MAI MULT AICI.