25 Octombrie: Preşedintele, Şeful Apărării şi Ziua Armatei României
În buna tradiţie postbelică, anual, pe 25 Octombrie, la Carei se cinsteşte memoria celor căzuţi la datorie, pentru eliberarea ultimei brazde de pământ strămoşesc, în 1944.
Am participat, alături de şeful apărării din acea clipă – o voi preciza mai jos – la o asemenea ceremonie, organizată la Monumentul ostaşului român din Carei, acesta fiind opera sculptorului Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu, inaugurat în anul 1964.
Garda aliniată era impecabilă, generali importanţi din Bucureşti şi din Transilvania erau prezenţi, iar prin apropiere treceau cetăţeni izolaţi.
În schimb, la ferestrele blocurilor din apropiere erau multe fiinţe dornice să vadă ceremonialul la care urma să participe şi Preşedintele de atunci al României.
Acesta a venit la ora fixată, cu surâsu-i cunoscut.
A trecut în revistă garda de onoare şi a plecat fruntea în faţa chipului simbolic al eroului necunoscut.
Nu a avut nimic de reproşat organizatorilor militari.
Totuşi, cu o inteligenţă nativă aparte a observat inapetenţa localnicilor pentru ceremonial.
S-a îndreptat agale spre convoiul de maşini oficiale, împreună cu şeful apărării şi suita de oficiali militari prezenţi.
Eram în spatele său, când – spre surpriza şefului apărării, altfel calm şi atent la exigenţele Preşedintelui – i-a spus celui ce conducea practic armata ţării să rămână pe loc.
Pe loc fiind bordura lângă care aştepta maşina prezidenţială.
Ziua Armatei României
✍ Astăzi este Ziua Armatei României.
Organismul militar românesc a fost acea mulțime de români conștienți, care au știut că purtând uniforma ARMATEI ȚĂRII au îmbrăcat și cămașa morții, apărând cu prețul vieții, libertatea pământului strămoșesc.
Este ziua celor mulți și neștiuți, care au îndurat cu tărie greutățile și privațiunile serviciului militar, nicidecum a mărimilor care se vor din nou în rândul prim al ceremoniilor oficiale, în care dureroase adevăruri se rostesc pe jumătate.
Circa 65.000 de militari activi, aproximativ 54.000 de rezerviști, încă apți de luptă, plus mai multe mii de pensionari militari în retragere, merită astăzi onorul cuvenit.
Priviți însă și spre cei care atacă azi armata românilor și o să înțelegeți cât de bine o duc cei din Coloana a V-a, supraviețuitoare în România anului 2021.
Nedumerire
?
– Mă uit la prefecții și primarii care se plâng că nu mai sunt locuri în spitale, pentru cei afectați de coronavirus și mă întreb de ce nu dispun alocarea unor săli de sport, pentru găzduirea paturilor și pacienților aflați acum pe holuri și în salvări…Tu ce zici?…
Surprinzătoarea decizie a prezidentului român, de a nominaliza pe generalul, în rezervă, Nicolae Ciucă, ca să conducă executivul de la Bucureşti nu este doar rezultatul dorinţei de a stopa căderea ţării în disperare, haos, teamă faţă de crivăţul economic al iernii, ci şi al realităţii că partidul preşedintelui României nu are alţi bărbaţi de stat credibili, datorită acceptării, la ultimul congres, a promovării în conducerea formaţiunii a unor concetăţeni care au o părere foarte bună despre ei, dar sunt priviţi cu ostilitate de toţi cei care văd starea gravă în care a ajuns ţara
Sistemul politic românesc derapează vizibil.
Asta în condiţiile în care orgoliile, nu cugetările limpezi, par a domina pe unii aflaţi la masa celor angajaţi direct sau indirect în negocieri, unde bătălia se duce pentru un nume sau altul, nu pentru un program solid.
“Interesul naţional” este sintagma care nu mai prezintă practic un reper, pentru cei aţâţaţi de pofta de a rămâne la putere, de a reveni la butoane sau de a fi invitaţi la o coaliţie credibilă măcar pe termen scurt.
“O clară majoritate parlamentară” este eticheta agitată de necunoscători ai arenei politice mioritice, unde fiecare lider de partid, când nu se filmează obsedant cu telefonul mobil, în sala mare a Parlamentului, când nu ţipă acuzator la un adversar, când nu mitraliază cu invective oponenţi ai formaţiunilor pe care le conduc, se crede viitor preşedinte – la Cotroceni, la Senat, la Camera Deputaţilor şi la ce mai vreţi dvs. – pentru că mentalitatea moştenită din veacul trecut este… …să dispună, de sus în jos, nu să pună umărul la scoaterea din mocirlă a căruţei şubrezite a statului român!
Şubrezită de conspiraţionism, temeri false, dar inteligent cultivate de cei învăţaţi să ţină alegătorii mereu cu capetele plecate în faţa dumnezeilor partidelor apărute nu numai din spuma mării, ci şi din păduri mai apropiate de capitala miticilor de ieri şi de azi.





