VIDEO / EUROPA, ÎNTRE EXIGENȚELE U.E. ȘI INSATISFACȚIILE NAȚIONALE

Ediția cu numărul 205, a emisiunii săptămânale ZIUA Z, difuzată în direct, de 6TV, în fiecare joi, de la 20.30, a avut drept invitați pe diplomatul Liviu Mureșan, cu un rafinament excepțional, vizibil în exprimări tăiate cu diamantul experienței îndelungate în politica externă românească, pe istoricul Liviu Țăranu, care și când surâde este marcat de învățămintele unui trecut dureros, pe care riscăm să îl repetăm și pe junele geopolitician Mihai Ardelean, cumpănit, nuanțat, cu formulări personale memorabile:

“Ne-am abandonat aliații”

"On abandonne nos alliés": un Français qui a combattu en Syrie avec les Kurdes déplore l'inaction de la France https://t.co/XvZiBn8PAF pic.twitter.com/wNFd1LE0aw

— BFMTV (@BFMTV) November 8, 2019

Civilizația ochiului

Bucuria unei românce mândră de tradiția costumației populare din Oaș.

Fotografie de Sergiu Cioban.

Cazacioc

Un ascultător a întrebat la Radio Erevan:
– Este adevărat că investitori austrieci nu numai că domină cumpărarea și tăierea pădurilor românești, dar sunt implicați și în alte preluări de bogății ale României?
Crainica a răspuns sec:
– Da.
Ascultătorul a revenit cu o altă interogație:
– Este adevărat că serviciile de informaţii europene partenere au devenit reținute în dialogul profesional, periodic, cu cel omolog austriac, datorită scurgerilor de informații, de la Viena la Moscova?
Crainica a replicat rece:
– Da.
Ascultătorul a continuat nedumeririle sale:
– Și atunci, cele șapte servicii de informații ale României ce fac? Se bronzează pe culmile muntoase despădurite de austrieci, ascultând cazacioc?
Brusc convorbirea telefonică s-a întrerupt…

Pe micul ecran, jurnalista Rodica Sarmas Furnea a avut curajul să abordeze tema României îmbătrânite și bolnave…

Într-o țară cu o democrație consolidată – ceea ce, din păcate, nu este cazul României…

Într-o țară cu o democrație consolidată – ceea ce, din păcate, nu este cazul României, chiar dacă a fost primită în NATO, datorită eforturilor uitate ale unor militari profesioniști temerari și chiar dacă este membră a Uniunii Europene, structură unde măcar sunt enunțate principiile libertății (inclusiv de expresie, cinic ignorată la București), democrației (cea în care parlamentarii sunt personalități, nu păpuși insignifiante, premierul are a(l)titudine națională și internațională, iar președintele oferă națiunii probe concrete de loialitate mai presus de orice îndoială) și statului de drept, nu de drepți în fața jupânițelor și jupânilor din diverse instituții de stat (degeaba) – premierul care a plecat de la guvernare predă ștafeta conducerii partidului altui compatriot.

În România a fost fentată această etapă sub pretextul că ex-premierul candidează la alegerile prezidențiale, pe care, cel mai probabil, le va pierde cu uluire și aruncarea responsabilității pe terțe zone de influență decizională.

Și ce va urma?

Dacă actualul lider social-democrat rămâne la timona partidului său… măcar să îi schimbe denumirea. Să rămână doar social, că democrat nu este nicio secundă.
Iar dacă în loc de democrat se preferă apelativul național avem și bomboana pe colivă.
Istoricii știu de ce.