DIN CE CAUZĂ CREDE MIHAI GHIMPU CĂ VITALIE MARINUȚĂ AR ACCEPTA FUNCȚIA DE MINISTRU AL APĂRĂRII DIN PARTEA PARTIDULUI LIBERAL…? Nu văd motivația celui din urmă să fie parte componentă a echipei, atunci când liderul partidului îl face cu ”ou și oțet”. Consider personal și nu numai, ceea ce o demonstrează și acest sondaj, că Vitalie Marinuță, în viziunea oamenilor simpli, este mult mai acceptabil decât Mihai Ghimpu. Decalajul de aproape 9 ori, între ei, este confirmarea celor expuse de mine.
O altă problemă vitală pentru statul nostru,
pentru toţi cetăţenii, indiferent de naţionalitate,
a fost şi rămâne „problema” Transnistriei
şi CONFLICTUL MILITAR între cetăţenii R. Moldova,
locuitori ai ambelor maluri ale Nistrului,
provocat de cei care au ocupat, la 28 iunie 1940,
teritoriul dintre Prut şi Nistru,
pentru a mai aduce încă o armată pe teritoriul nostru.
Aşa zisele “forţe pacificatoare”
urmau să demonstreze lumii întregi
că Rusia este o ţară „paşnică”
şi că ea îşi doreşte ca, pe teritoriul fostei URSS,
succesor de drept al căreia este,
să instaureze „pacea şi liniştea”.
De fapt, prin „pacea” de pe Nistru,
scopul ei obscur era să obţină:
– mandatul ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii
– „căşti albastre” – pe tot teritoriul fostei URSS;
– menţinerea şi protejarea „Republicii Nistrene Moldoveneşti”,
fondate de Rusia bolşevică,
cu metodele ruseşti arhicunoscute,
din anii 1812, 1924, 1940 şi 1944.
Din nou, niciun rând despre…
… intenţia de a îl schimba, din funcţie,
pe ministrul apărării din Republica Moldova.
Mihai Ghimpu pare a fi într-o transă.
Şi nu mă joc deloc cu asemenea cuvinte.
Dacă scrie despre conflictul militar menţionat
va avea curajul să recunoască faptul
că, atunci, comandanţii din tranşee sperau la unirea rapidă cu România?
**************************
ATENŢIE, DOMNULE MIHAI GHIMPU!
Dacă Vitalie Marinuţa nu se va mai regăsi pe lista noului guvern,
iar viitorul executiv va fi condus tot de Vladimir Filat,
cine va trebui să îşi dea demisia de onoare?
Confesiuni pentru a justifica o viitoare nedemisie…
Noi, după declararea Independenţei, în loc să mulţumim americanilor şi să ne aliniem Ţărilor Baltice, ne băgăm capul, de data aceasta benevol, în jugul pregătit de ocupanţi. Ce a câştigat statul şi noi, oamenii, pentru că „bunii noştri conducători” ne-au împins din nou în acelaşi imperiu: munţii sau marea, poate s-a rezolvat problema Transnistriei, sau poate s-a îmbunătăţit ceva în sudul ţării, prin impunerea legii cu privire la autodeterminarea găgăuzilor în cazul schimbării actualului statut al R. Moldova, ce am obţinut?…
Nimic însă, din păcate, despre obsesia vizând schimbarea actualului ministru al apărării din Republica Moldova.
Mare minune dacă tot mai singurul Mihai Ghimpu nu a fost intoxicat informaţional de serviciul de pomină, de sorginte KGB – Serviciul de Informaţii şi Securitate a landului de peste Prut.
Dacă Vitalie Marinuţa nu se va mai regăsi pe lista noului guvern, iar viitorul executiv va fi condus tot de Vladimir Filat, cine va trebui să îşi dea demisia de onoare? Dacă o mai are. Sau va explica noul context, cu un alt pretext?
Rânduri care confirmă supuşenia penibilă a premierului Vlad Filat faţă de voinţa Kremlinului.
Într-un cuvânt, cum n-o fi, să moară Alianţa, iar odată cu ea şi visul nostru de a ne rupe de Rusia; dacă nu în alegerile anticipate, atunci peste doi ani, în urma alegerilor ordinare, fiindcă cetăţenii nu vor vota partidele Alianței, compromise de V. Filat, în calitatea sa de Prim-ministru, care, în loc să muncească, pentru a scoate oamenii din sărăcie, mai tare i-a sărăcit, el în schimb îmbogăţindu-se substanţial!
Fotografie de Vano Shlamov – de la AFP – trimisă, prin e-mail, de revista TIME.
05 martie 2013. Un bărbat în vârstă ține sus un portret al dictatorului sovietic Iosif Stalin, într-o biserică din orașul natal al lui Stalin, Gori – un oraș situat în partea central-estică a Georgiei, la o distanță de 76 km vest de Tbilisi, la confluența râurilor Liahvi și Kura (numit în georgiană Mtkvari). Este reședința districtului omonim și a regiunii Shida Kartli. Conform unor estimări oficiale din 2010, localitatea avea o populație de 54.200 locuitori.
MIHAI GHIMPU: Când am fost la Curtea Constituțională în Germania, am discutat cu președintele cu privire la niște divergențe între noi și Comisia de la Veneția.
Știți ce mi-a spus? Președintele Curții Constituționale din Germania a spus: Dl. președinte, dar dvs sunteți stat suveran sau ce sunteți?
FILĂ DE JURNAL ELECTRONIC: Aceasta Ţară se numeşte Germania, ca pe timpuri, unificată şi cu o singură capitală, cu o unică limbă vorbită, chiar dacă pe alocuri, unele cuvinte ale unui neamţ nu sunt înţelese de un alt neamţ, locuitor al altui land. Este vorba de graiul local şi nimeni nu spune că au două sau mai multe limbi vorbite. Numai la noi, la moldoveni, este altfel. Deşi apa e apă începând de la Oradea şi până-n Coloniţa, denumirea limbii vorbite este diferită. Germanii au doar o singură identitate, chiar dacă Ţara lor este un stat federativ, nu cumva să credeţi că federaţia a apărut între nemţi şi, de exemplu, “transnistreni”. Nu, este o federaţie doar a nemţilor, mai bine zis a landurilor nemţeşti, populate de nemţi. Anume această Ţară a dorit şi încă mai doreşte să ne ajute să scăpăm de urgia urgiilor, de dominaţia antiumană a “eliberatorilor” care ne “ajută” timp de 200 de ani să fim şi noi “în rând cu lumea”.
Bună dimineaţa, români-moldoveni!
01/03/2013 — Mihai Ghimpu
Iată că, pe neaşteptate, a venit şi prima zi de primăvară, zi care simbolizează tot ce este mai frumos în această viaţă. În afară de aceasta, prima zi de primăvară simbolizează şi ziua Mărţişorului, zi în care fiecare dintre noi dăruim celor apropiaţi cel mai frumos mărţişor.
Tot răul este spre bine.Aşa susţine un proverb românesc.
Lucru valabil şi în cazul lui Mihai Ghimpu, ex-preşedinte al Republicii Moldova, singurul dintre foştii şefi de stat de peste Prut care, prin declaraţii şi gesturi publice, NU doreşte înlocuirea drumului, spre Europa, cu cel spre Uniunea Euro-Asiatică – aşa cum devine tot mai clar că aceasta este miza reală a războiului dur, momentan declarativ, între cei ce au conceput Alianţa pentru Integrare Europeană.
Aici fiind vorba de Vlad Filat – un premier nu doar orgolios, ci şi şantajabil, din moment ce, după ultima sa întrevedere, cu tatăl tuturor ruşilor şi rusofonilor, respectiv Vladimir Putin, a dat cu tifla, în mod repetat, atât liderilor de la Bucureşti, cât şi colegilor săi din A.I.E. –, dar şi de Marian Lupu şi Mihai Ghimpu.
În mod paradoxal, foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Mircea Snegur, cei care ar fi putut înfăptui unirea, chiar la primul Pod de Flori peste Prut, la 6 mai 1990, s-au internat, succesiv, în spitale de la Bucureşti şi Chişinău. Primul pentru analize, secundul pentru o operaţie.
Ce analize au făcut privind reîntregirea ţării – când erau la putere – se ştie. Dar nicio operaţie imagologică nu îi va scoate din manualul de istorie, din capitolul dedicat unor clipe ratate, de românii conduşi şovăitor…