Posts tagged: Radu Moraru

Radu Moraru, generalul Săvoiu şi trupele Spetsnaz

Din când în când, butonez telecomanda pentru a mă convinge, din nou, că alte lucruri sunt mai importante în viaţă, decât iluziile, frustrările şi aroganţele „miticilor” de pe micul ecran. O concluzie confirmată, din păcate, pe 18 iulie a.c., şi de protagoniştii emisiunii „Naşul”, unde invitaţii jurnalistului Radu Moraru erau doi masoni.

radu_moraru

Ca un făcut, exact înainte de a trece la alt post de televiziune, deoarece la canalul 10 TV nu părea a fi nimic nou sub soare, realizatorul Moraru a avut un acces de furie. Nu contra invitaţilor şi a ideilor acestora, altfel extrem de previzibile. Nici împotriva spectatorilor care moţăiau în sală, privind disperarea teleastului menţionat de a scoate ceva interesant de la interlocutorii săi.

Radu Moraru s-a trezit perorând împotriva ofiţerilor armatei care vor salarii mai mari, deşi – nuanţa domnia sa – nu s-au luptat cu nimeni în anii socialismului. Dimpotrivă, afirma „Naşul”, s-au ocupat cu strânsul recoltelor şi Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Prima constatare tristă? Unul dintre cei doi masoni era generalul în rezervă Constantin Bartolomeu F. Săvoiu. Un om care poartă – ori de câte ori este invitat în ţară sau peste hotare, la acţiuni ale ofiţerilor în rezervă – uniforma Armatei României. Şi chiar a avut prestanţă la evenimentele iniţiate de camarazii aliaţi.

Ei bine, generalul Săvoiu a tăcut la accesul de furie, deloc motivată, a lui Radu Moraru! De ce? Poate – din punct de vedere tactic -, scopul său era să pledeze doar cauza lojii pe care o mai conduce. Posibil – din perspectiva artei operative de a ceda temporar pentru a avea victorii ulterioare -, să fi preferat privitul mesei ce îl despărţea de teleast. De strategie nu mai este cazul să vorbim! Deşi este arealul preferat al generalilor de elită. Cu condiţia ca aceştia să aibă în spate o carieră militară, începută demn, la comanda plutonului, unde nimeni nu batjocoreşte transpiraţia generată de eforturile impuse pe câmpul de instrucţie.

Marcel-Schapira-Savoiu-Balcesti-Agapicescu1
În stânga fotografiei generalul Săvoiu, iar ultimul din dreapta masonul care confunda ofiţerii de securitate cu cei ai armatei

Generalul Săvoiu a tăcut, masonul de lângă el a remarcat prosteşte, cu totul neadevărat, că ofiţerii armatei păzeau deţinuţii politici duşi să lucreze la Canalul Dunăre Marea Neagră, iar teleastul amintit, ce părea cândva mai obiectiv, savura clipa sa de
glorie.

Pentru Radu Moraru, intrarea în emisiunea cu titlul care-l reprezintă, este “ca atunci când mergeai la şcoală la un curs foarte mişto, deşi era lung.”

Serios? Păi atunci este extrem de facil să faci mişto de o categorie profesională numai pentru că niciun reprezentant demn al acesteia nu se află în faţa ta!

Tot respectul pentru cei 20 de ani petrecuţi în “businessul ăsta de televiziune” – cuvintele îi aparţin teleastului -, dar în chestiuni legate de armată nu numai că nu este sigur pe el, ci şi bate câmpii cu graţie.

Diferenţa dintre Radu Moraru şi un simplu ofiţer român?

El nu împlinise 20 de ani când a plecat, cu autostopul, la Paris. În schimb, de la vârsta de 18 ani, ofiţerii de ieri, ca şi cei de azi, au început un program dur de pregătire, în care deseori acoperişul le era norii cenuşii, supa nu li se mai termina din gamelă, din cauza ploii torenţiale, iar rucsacul din spate, armamentul din dotare şi situaţiile tactice le testau succesiv rezistenţa psihică şi fizică pe parcursul a 40 de kilometri, până la altitudini unde orice aşezare omenească era o simplă amintire.

În timp ce monsieur Moraru făcea afaceri cu şampon – băiat descurcăreţ -, cadeţii se spălau, în taberele montane, cu apă rece de izvor.

Dacă “Naşul” s-a simţit şef de mic – ca orice mim autohton a lui Vanghelie -, viitorii ofiţeri au pornit de jos în ierarhia militară, învăţând astfel să respecte piramida reală, nu cea imaginară, aceea care se vede la greu, cum s-a întâmplat pe timpul loviturii de stat din decembrie 1989.

Radu Moraru are un crez despre jurnalism:”Trebuie să ai şi nişte abilităţi pentru meseria asta, să te enerveze nedreptatea, să te înfurie ticăloşia. Să fii solidar cu oamenii. Iar astea vin din educaţie. Vin dintr-o perioadă, comunismul, când am văzut ce înseamnă toate astea”

Abilitate? Prima este să nu minţi, domnule Moraru! Dacă afirmai peste Ocean, la postul de televiziune ABC News – unde am fost -, aberaţia menţionată despre ofiţeri, a doua zi ori îţi cereai scuze, ori erai dat afară de acolo.

Nedreptatea este anatema pe care o arunci asupra unor oameni şi aşa umiliţi de sintagma nefericită a unui premier nedemn de originea sa ardeleană.

Iar ticăloşia este ignorarea unor adevăruri care nu vă convin. Iată ce scrie Larry L. Watts, în cartea „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni/Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”: “Este sugestiv faptul că peste 25.000 din cei 37.000 de turişti sovietici care au considerat România locul preferat pentru vizite sau tranzit, în cele două săptămâni anterioare revoluţiei din decembrie 1989, au ales să nu mai plece timp de aproape un an, până în octombrie 1990, după ce guvernul român le-a cerut oficial şi insistent să părăsească ţara.”

Azi, până şi absolvenţii de liceu, fără bacalaureatul luat, ştiu că aceşti turişti au furnizat masa de manevră necesară reuşitei lovituri de stat, care trebuia să înceapă prin culpabilizarea armatei şi menţinerea corpului de ofiţeri într-o postură timorată, pentru a permite instalarea unor vechi agenţi KGB în posturi cheie ale statului român. Elita celor 37.000 de militari ruşi în haine civile

23osn_Mechel

o constituiau ofiţerii din celebrele trupe Spetsnaz.

Poate Radu Moraru nu a citit ceea ce a mai scris Larry L. Watts în tomul său, apropo la situaţia „de la mijlocul anilor 1920”:”România şi, mai ales Basarabia românească s-au distins ca fiind una dintre principalele probe de foc din care aveau să se nască „unităţile” cu destinaţie specială” Spetsnaz. “

Aşa stând lucrurile, concetăţene Radu Moraru, dacă ofiţerii armatei naţionale vă repugnă – deşi în decembrie 1989 ei şi nimeni altcineva au fost scutul integrităţii teritoriale a României -, vă propun să urmaţi un curs. Pentru jurnalişti. Dar la Spetsnaz!

Deşi s-ar putea să aveţi o surpriză. Şi de la ambasada rusă din Bucureşti să fiţi îndrumat să urmaţi acelaşi curs la… Forţele Speciale ale României, care au o unitate de elită şi la nord de Braşovul copilăriei dumneavoastră.

Poate după aceea, măcar o să aveţi bunul simţ să nu mai abordaţi chestiuni demne de rubrica „Umor involuntar”. Nu de la 10TV, ci de la canalul american NBC, din New York. Unde isteriile teleaştilor sunt taxate financiar de patronat. La noi, doar în plan moral…


~