Posts tagged: XI JINPING

Dacă pierzi vremea când este soare, vei usca orezul noaptea, la lumina licuricilor…

china

Read more

CHINA: Parteneriat strategic dorit cu Franţa, bazat pe principiul win-win

François Gérard Georges Nicolas Hollande este primul şef de stat occidental, care a poposit la Beijing după ce Xi Jinping a devenit preşedintele Republicii Populare Chineze. Atât la nivelul discuţiilor oficiale, cât şi în emisiunea de dezbateri iniţiată de postul TV în limba engleză, cuvântul de ordine, exprimat şi argumentat în diferite modalităţi a fost…speranţa. Speranţa unei conclucrări mai bune, pe plan politic, în Consiliul de Securitate al ONU. Speranţa eliminării treptate a deficitului acumulat în relaţiile economice bilaterale. După 27 de ore de prezenţă pe târâm chinez, a preşedintelui francez, se vorbeşte deja de un parteneriat strategic , bazat pe principiul win-win.

CHINA

Xi Jinping vrea denuclearizarea întregii Peninsule Coreea. Urmează reunificarea?

peninsula coreea

Pe 15 aprilie, la Phenian se vor aniversa 101 ani, de la naşterea lui Kim Ir-sen. Nu este exclus ca un asemenea moment să fie precedat, marcat sau urmat, de o testare demonstrativă, reuşită sau nu, a unei rachete nord-coreene, cu efect pur propagandistic. Indiferent de decizia lui Kim Jong Un, în această privinţă, întrevederea dintre preşedintele Chinei, Xi Jinping şi secretarul de stat american John Kerry anunţă o epocă nouă, pe tărâm coreean.

Citiţi comentariul, in integrum, dând click aici!

Pălăria lui Xi Jinping

Untitled

Între 8 şi 10 aprilie, secretarul general, al Comitetului Central, al Partidului Comunist Chinez, președintele statului şi conducătorul Comisiei Militare Centrale, Xi Jinping, a inspectat (deci nu a vizitat!) locuri de muncă, din Hainan.

Cu acest prilej, el a primit, de la localnici, o pălărie specifică locului, pe care şi-a pus-o imediat pe cap, cu încântare.

Fotografia de mai sus a fost difuzată azi de agenţia Xinhua, într-un moment în care neştiutorii se tem de reeditarea războiului, în Peninsula Coreea, timp în care lideri, de talia lui Xi Jinping, după cum se vede, nu au emoţii negative. Semn că porumbelul păcii mai trăieşte.

China nu este un (in)amic al SUA, dar îl poate aduce la ordine pe Kim Jong Un

Trupe chineze, în marş, la frontiera cu Coreea de Nord:
trupe chineze

Trupe militare chineze, cu echipament modern de luptă, sunt dislocate la graniţa cu Coreea de Nord. Acestea par a fi destinate şi exercitării unei presiuni disuasive asupra lui Kim Jong Un, astfel încât preşedintele Chinei, Xi Jinping, să poată impune menţinerea stabilităţii în Asia de Nord-Est.

COMENTARIUL INTEGRAL POATE FI CITIT DACĂ DAŢI CLICK AICI.

Coloană de tancuri chineze afluind spre graniţa cu statul comunist nord coreean:
tancuri chineze

Xi Jinping, la Operă, fără cravată

XI 1

Lideri chinezi, în frunte cu Xi Jinping, noul secretar general al Partidului Comunist din China, au asistat, duminică, la Opera din Beijing, la un spectacol de gală menit a sărbători Anul Nou.

Alături de Jinping se aflau vice-premierul Li Keqiang și alți conducători, precum Zhang Dejiang, Zhengsheng Yu, Liu Yunshan, Qishan Wang și Zhang Gaoli, în mijlocul unei săli cu aproape 1000 de spectatori. De remarcat că Xi Jinping a introdus moda purtării cămăşii fără cravatăceea ce aminteşte, parţial, de portul oficialilor iranieni -, ca semn al relaxării dialogului cu cei pe care îi conduc.

XI 2
__________________________________

Anterior, Xi Jinping vizitase principalele unităţi militare din regiunea Guangzhou.

FOTOGRAFIA FINALULUI DE AN – ÎN CHINA

hu

După cum a transmis agenţia de ştiri Xinhua, în zilele 29-30 decembrie anul curent, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale, Xi Jinping a vizitat conaţionali nevoiaşi din judeţul Fuping, provincia Hebei. Imaginea de mai sus redă o postură inedită, adoptată de Jinping – una în care niciun lider comunist chinez postbelic nu a fost vreodată fotografiat public -, ca modalitate de a fi mai apropiat de cei ce trăiesc într-o vizibilă sărăcie…

STIL AMERICAN ÎN ARMATA CHINEZĂ!

2012-06-13T164633Z_2029677489_GM2E86E01ZS01_RTRMADP_3_USA-OBAMA

Urmând exemplul preşedintelui Barack Obama – pe care l-a vizitat în calitate de vicepreşedinte al Republicii Populare Chineze – noul lider al comuniştilor chinezi, Xi Jinping a luat dejunul cu luptători ai armatei naţionale, pe timpul vizitei sale în regiunea militară Guangzhou, din sudul Chinei.

132058608_11n

Este de remarcat că, pentru prima sa ieşire, în afara Beijingului, ca lider al partidului de guvernământ, Xi Jinping a ales Guangdong, provincie aflată în prima linie a reformei – conform agenţiei de presă Xinhua – şi a deschiderii spre lume a ţării, un loc în care a poposit şi Deng Xiaoping, cu 20 de ani mai devreme, atunci când China se afla la o răscruce de drumuri.

Xinhua mai precizează că Xi Jinping, în vârstă de 59 de ani – ales pe 15 noiembrie a.c. ca secretar general al Partidului Comunist Chinez – este primul conducător chinez născut după întemeierea republicii populare, în anul 1949.

Paradoxal, partidul pe care îl conduce acum a fost înfiinţat în urmă cu 91 de ani, fiind cel mai mare din lume, cu cei 82.000.000 de membri ai săi, în ţara recunoscută azi drept a doua putere economică modială, după SUA.

Rămân de materializat trei pariuri ale lui Xi Jinping cu viitorul său şi al naţiunii chineze:

1. conducerea partidului comunist, astfel încât politica acestuia să servească mai bine interesele poporului;

2. asigurarea unei vieţi mai bune, pentru cei 1,3 miliarde de chinezi şi

3. găsirea de modalităţi noi, pentru contribuţia necesară consolidării păcii şi dezvoltării în lume.

Informarea politică, de peste Ocean

e120215_Marguliespg-vertical

Pe frontispiciul clădirii scrie: OBAMA SALUTĂ PE LIDERUL CHINEZ.
Referirea fiind la vicepreşedintele Chinei, Xi Jinping.

– Mişto…Jeremy Lin este la Casa Albă!

________________________________

Nota bene:

Jeremy Shu-Cum Lin – născut la 23 august 1988 – este un jucător american profesionist de baschet, din echipa New York Knicks.

Jeremy_Lin_with_the_Knicks_and_reporters

Dalai Lama, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu

Barack_Obama_with_the_14th_Dalai_Lama_in_the_Map_Room

„Ni hao ma?”/ “How are you?”(“Ce mai faceţi?”)
Cu aceste cuvinte l-a întâmpinat preşedintele Barack Obama, pe Dalai Lama, la Casa Albă, la debutul celor 45 de minute alocate întrevederii de sâmbătă, 16 iulie a.c., ce a pus faţă în faţă doi deţinători ai Premiului Nobel pentru Pace.

Un dialog derulat la numai câteva ore după apelul Beijingului, ca invitaţia prezidenţială să fie anulată, altfel relaţiile bilaterale vor fi serios afectate. “Ne opunem, în mod ferm, ca orice oficial străin să se întâlnească cu Dalai Lama, în orice formă s-ar întâmpla. Noi cerem Statelor Unite să onoreze angajamentul său serios, prin care recunoaşte Tibetul ca parte a Chinei şi se opune independenţei Tibetului.” Aceste cuvinte fac parte din declaraţia lui Hong Lei,

shafabakhsh20110410071855967

purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, postată pe website-ul oficial al acestei instituţii.

Ce căuta liderul spiritual tibetan în capitala americană? Oficial, participa la un ritual budist, programat a se derula pe parcursul a 11 zile. După cum precizează agenţia Associated Press, mii de tibetani au participat miercuri, 13 iulie a.c., la aniversarea zilei de naştere a lui Dalai Lama, care a împlinit atunci vârsta de 76 de ani.

Sărbătoritul renunţase recent la conducerea guvernului tibetan, aflat evident în exil. Pe timpul dialogului său cu Dalai Lama, preşedintele SUA a confirmat sprijinul său pentru conservarea culturii din Tibet şi protejarea, în acel teritoriu, a drepturilor omului. În plus, el şi-a refirmat convingerea că guvernul chinez ar trebui să se angajeze într-un dialog firesc cu reprezentanţii liderului spiritual tibetan, pentru a căuta soluţii de compromis, reciproc acceptabil, la divergenţele majore, dintre cele două părţi.

Casa Albă a informat jurnaliştii acreditaţi că întâlnirea preşedintelui Obama cu Dalai Lama a fost într-un cadru minimal, nefiind deschisă presei şi derulându-se în Camera Hărţii, nu în Biroul Oval, care este rezervat vizitelor şefilor de stat.

Dialogul dintre şeful statului american şi liderul tibetan survine cu o săptămână înainte de vizita programată a secretarului de stat Hillary Rodham Clinton, în celebrul oraş Shenzen,

shenzhen_lycheepark

care a devenit prima zonă economică specială, azi fiind una dintre cele mai de succes arealuri de acest tip, din China. Şi ca „tacâmul să fie complet”, vicepreşedintele Joseph Biden urmează să întreprindă o vizită, la Beijing, până la începutul toamnei, ca răspuns la vizita omologului său, Xi Jinping, la Washington.

Aşa cum deja se ştie, represiunea autorităţilor comuniste, care au recurs la armată, pentru a înfrânge dorinţa de libertate a tibetanilor, a determinat fuga în India, în anul 1959, a lui Dalai Lama.

Ce îi cere Beijingul liderului tibetan? Poate să revină în Tibet, dacă renunţă la activităţile sale separatiste, acceptă Tibetul ca parte inalienabilă a Chinei şi recunoaşte Taiwanul ca provincie chineză.

Ultimele exigenţe mi-au reamintit confesiunea recentă a ex-preşedintelui Emil Constantinescu, care fiind întrebat de situaţia ambiguă a relaţiei ţării noastre cu China a împărtăşit, cu eleganţă, propria experienţă.

emil_constantinescu

La vremea când începuse activitatea prezidenţială la Palatul Cotroceni, ambasadorul chinez la Bucureşti a demarat o serie de demersuri, menite a pregăti vizita preşedintelui României la Beijing.

Precondiţiile clar stipulate, în ceea ce urma să fie un comunicat comun de presă, al şefilor de stat român şi chinez, vizau respingerea oricărui dialog cu Dalai Lama, recunoaşterea Tibetului şi a Taiwanului ca părţi ale Republicii Populare Chineze.

De fiecare dată, preşedintele Constantinescu a răspuns că România nu poate accepta un asemenea comunicat. Situaţie în care diplomatul chinez amintea diminuarea drastică a şanselor de a fi efectuată vizita dezirabilă la Beijing.

Într-un final, ambasadorul Chinei a venit la Cotroceni şi l-a informat pe şeful statului român despre decizia Beijingului, ca vizita să aibă loc, fără emiterea comunicatului amintit. Drept urmare, Emil Constantinescu s-a deplasat în capitala chineză, cu o amplă delegaţie, menită a identifica şi perfecta colaborări pe multiple planuri cu interlocutorii de la Beijing.

În mod neaşteptat, prima întâlnire cu preşedintele Republicii Populare Chineze a debutat cu citirea, de către acesta, a textului comunicatului comun, propus încă de la Bucureşti, prin intermediul insistentului ambasador!

Calm şi persistent în hotărârea sa iniţială, preşedintele României a afirmat, din startul discursului său, că două lucruri trebuie să fie foarte clare gazdelor. Primul? Un asemenea comunicat nu va fi semnat de partea română, prin urmare nu va fi difuzat fără acordul acesteia. Secundul? În politica externă viitoare, România va ţine cont de exigenţele chineze, fără ca acestea să constituie temeiul unui angajament scris.

Spre surpriza şi bucuria întregii delegaţii române, preşedintele chinez a fost de acord cu ceea ce a afirmat Emil Constantinescu. Ulterior, la convorbirile axate pe probleme concrete, liderul Chinei a acceptat, fără rezerve, solicitări precum depunerea unei sume importante la Banca Naţională a României, pentru a ajuta depăşirea unui moment critic al economiei naţionale şi încheierea unui contract substanţial cu uzina de automobile „Dacia”, de la Piteşti.

Într-adevăr, la scurt timp de la revenirea în ţară a preşedintelui Constantinescu, China trimitea la BNR o sumă reconfortantă. Semn de respectare rapidă a înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel.

Dar şi şeful statului român a dat dovadă de corectitudine. Astfel, ulterior, la Geneva, într-un for internaţional s-a cerut condamnarea Chinei pe o problemă de politică internă a acesteia, una dintre cele enumerate în comunicatul ce nu a mai fost emis.

Chiar dacă partea americană a insistat ca România să voteze în favoarea rezoluţiei de condamnare a Beijingului, ţara noastră s-a abţinut de la vot, iar Emil Constantinescu a explicat personal poziţia sa, care a fost înţeleasă la Washington, fără alte consecinţe, dincolo de nedumerirea iniţială.

Culmea inerţiei diplomaţiei româneşti actuale? Este constituită de un paradox! Tacit, de facto, în relaţia cu China, actualul preşedinte al ţării continuă cele convenite de Emil Constantinescu, cu omologul chinez, la Beijing: absenţa unui dialog cu Dalai Lama, recunoaşterea poziţiei oficiale a Beijingului prin care Tibetul este parte integrantă a teritoriului chinez, iar Taiwanul o provincie a Chinei populare.

În acest context, câteva întrebări sunt legitime.

basescu-hu-jintao

Care este motivul real pentru care preşedintele Traian Băsescu nu vizitează China? Din ce cauze concrete relaţia bilaterală, dintre autorităţile române şi chineze trece printr-o zonă de incertitudine? Au cerut cumva Statele Unite, prin canale invizibile public, o asemenea răceală, în raporturile politice şi economice cu Republica Populară Chineză? Ultima interogaţie este retorică. Dar necesară.

Dacă actualul ministru al afacerilor externe, Teodor Baconschi , nu a reuşit, la micul dejun luat cu ambasadorul american la Bucureşti, să perfecteze o vizită a şefului statului român peste Ocean, poate invită la un dejun pe diplomatul chinez, pentru a conveni o vizită a preşedintelui României în capitala puterii globale – China.

Un demers util prosperităţii economice a ţării noastre, care poate începe cu acelaşi „Ni hao ma?”/ “How are you?”(“Ce mai faceţi?”). Rostit, de data asta, de preşedintele Chinei, Hu Jintao, la începutul dezirabilei întrevederi cu omologul român, la Beijing.

Teodor-baconschi

Va ridica această mănuşă, jurnalistică, ministrul român de externe?

EDITORIAL PUBLICAT DE ZIUAVECHE.RO

~