DAN GÎJU: SOLDAŢII PATRIEI MELE
Fotografie de arhivă
Soldaţii Patriei mele s-au refugiat pe monumentul eroilor;
ultima lor baricadă înainte de scâncetul veacului,
şi de acolo tot le trimit bezele nepoţilor,
dar şi sfaturi,
pe care ei le traduc după propriile criterii:
cică cine va face ca ei, ca ei să păţească.
Soldaţii Patriei mele au schimbat tancurile pe trotinete
şi kalaşnicoavele pe mistrii de lemn, pe mop şi pe alte asemenea
chestii… paşnice:
aşa construiesc ei Turnul Babel al Păcii.
Soldaţii Patriei mele s-au deghizat în civili
şi sunt atât de mândri de blugii lor
încât şi-au agăţat de ei gloanţe oarbe,
ca să nu uite, probabil, că au fost, cândva,
soldaţi adevăraţi.
O, soldaţi ai Patriei mele!
Câtă apă de ploaie va trebui să curgă din venele voastre
până la prima picătură de sânge
când veţi primi următorul ordin de luptă?
Căci clipa aceea e pe drum, vine…
Bucureşti, 6 septembrie 2006