DAN GÎJU: Sonetele robilor în alb

Scriind_in_agenda_sa,_Dan_Gîju_într-o_misiune_în_Ardeal

6.
Dacă am ajuns ca orice stârpitură,

Chiar ultima metresă din “harem”

S-o facă pe…maestra în cultură,

Iar noi să dăm din cap şi s-o credem;

Dacă am ajuns din nou iobagi şi slugi

Pe-ntinsele moşii europene,

Un neam de căzături şi buturugi,

Mămăligari cu spaima în izmene;

Dacă am ajuns să ne comande boii,

Odraslele de bolşevici, borfetul,

De vină suntem noi, copiii ploii,

Care murim încetul cu încetul,

Convinşi în forul nostru cumsecade

Că, “musai”, jertfa noastră va da roade.

_________________________________

NOTA BENE: Am dat peste aceste versuri, ale poetului, publicistului, prozatorului şi omului de suflet Dan Gîju, într-o revistă despre care am să scriu, iniţiată de Ion Mazere. Poemul este datat Târgovişte, 12 iunie 2009. Respectiv la câteva săptămâni după ce, eu unul, am decis să părăsesc un areal patronat de matrozi aroganţi, inculţi, servili, obişnuiţi să pupe poala impostoarelor din mediul kaki. Versurile de mai sus sunt de o dureroasă actualitate.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~