Ion Petrescu

LA PENTAGONUL mioriticilor…

Statler de peste Ocean:
– Avem cu cine comunica într-o situaţie de criză, pe Dâmboviţa?

Waldorf revenit de la mioritici:
– Avem, dar…

Statler de peste Ocean:
– …?

Waldorf revenit de la mioritici:
– La Pentagonul mioriticilor sunt prea multe săbii în teaca unei comunicări desuete.

Statler de peste Ocean:
– Concret?

Waldorf revenit de la mioritici:
-În timp ce la noi structura de afaceri publice este condusă de un om care cunoaşte armata pe bune, în ipostaza de acasă şi în aceea de forţă expediţionară, la mioritici ţine calul un licean, care se pricepe la domeniu, ca acela care se uită la poarta nouă…

Statler de peste Ocean:
-Şi purtătorul de cuvânt?

Waldorf revenit de la mioritici:
-Băiat bun, dar nefolosit la potenţialul său. De altfel…

Statler de peste Ocean:
-De altfel, ce?

Waldorf revenit de la mioritici:
-Miticii civili, cei care se perindă şefi pe la Pentagonul dâmboviţean au pasiunea demoazelelor specialiste, aiurea în tramvai, în imagologie aplicată după furii de o noapte, de unde şi situaţiile ridicole, când se dau în stambă, pe micul ecran, fiind lăsaţi de izbelişte taman când opinia publică aşteaptă ceva, mai ca lumea, de la ei.

Statler de peste Ocean:
-Cu presa cum stau?

Waldorf revenit de la mioritici:
-Care…presă?

Statler de peste Ocean:
-Structurile în oglindă ale Stars and Stripes, American Forces Network…

Waldorf revenit de la mioritici:
-Nu contează în ecuaţia comunicării publice moderne, fiind călărite ierarhic de afoni în jurnalism. Plus că produsele zonei oscilează între o exacerbare a orgoliilor personale şi o mimare a reflectării priorităţilor militarilor mioritici, percepuţi ca utecişti ai epocii actuale, decât utili profesionişti în situaţia de criză din săptămânile următoare.

Statler de peste Ocean:
-Şi atunci ce facem?

Waldorf revenit de la mioritici:
-Avem noroc cu dislocarea Comandamentului NATO, de la Napoli, la Cincu. Amiralul Mark Ferguson, şeful acestui comandament, nu se va împiedica nici de neprofesionalismul demoazelelor auxiliare cabinetului 1, de la Pentagonul dâmboviţean, nici de liceanul nimerit te miri cum acolo unde a rămas umbra unei direcţii încremenită într-un proiect al veacului trecut, nici în presa jinduită de o necontrolată secretară de stat degeaba, tolerată, în mod misterios, de un menestrel, cu blue jeans şi declaraţii haioase, că tot le place mioriticilor să ignore lumea reală, hlizindu-se la televizorul care nu le oferă pâine. Doar circ…