INCONFUNDABILUL SIMBOL AL ARMATEI ROMÂNE POSTDECEMBRISTE

Cel mai popular general postdecembrist a fost și rămâne, în armata mioritică, conaționalul MIHAIL POPESCU. Niciunul dintre predecesorii sau succesorii săi, cu studii în străinătate, sau cu discursuri ce țin de altă planetă, sau de posturi TV deloc naționale, adică aiuritoare, cu ochi descalificanți, albaștri, deloc profesioniști, nu a avut nici inteligența nativă, nici capacitatea de comunicare informală a celui mai bun generaL postdecembrist, inconfundabilul Mihail-Eugeniu Popescu. Mulțumesc public generalului EUGEN BĂDĂLAN, care a recunoscut această incontestabilă realitate. Aceste rânduri sunt pentru aceia care au uitat că un simplu ofițer, nu de birou, ci gata să își apere țara, de vecinii deloc de credință comună, dar și de trădătorii interni, refuză TRĂDAREA DE ȚARĂ. Patria sau moartea.

10.000 de lei

Ajunge. Este timpul ca impostorii să plătească. Este o chestiune de onoare, ca să vă informez că începând cu 7 ianuarie 2018, fiecare minciună difuzată public de adepții, – din presa județeană, – ai fostului președinte al UZPR, cel de sorginte ceaușistă, adică D.D.G. va fi deferită spre dreaptă cumpănire justiției, cu compensații financiare adecvate. 10.000 de lei este prețul pentru fiecare minciună tipărită, publicată sau promovată machiavelic. Și acesta este doar începutul. No mercy.

Marca

Este amuzant cum un post de televiziune altfel cu pretenții, pot pentru ca sa zic, dupa ce a schimbat o producătoare înțeleaptă cu alta cu alte calități, continuă sa preia subiecte anunțate la un post TV mai mic, dar cu aceeași modalitate de ilustrare video a emisiunii. Unde nu este cap, nici minuni nu se nasc,
doar produse media mediocre, marca fiind cosițe blonde…

D.D.G. = INAMICUL UZPR

Un simplu cetățean, Doru Dinu Glăvan, a emis, pentru susținătorii săi, câteva rânduri prețios intitulate “comunicat” uitând să precizeze și cine le-a scris, chiar dacă le semnează cu o titulatură deloc validată de justiție.

Acest personaj are obiceiul de a minți, în mod repetat, prin omisiuni machiavelic calculate și apel la mistificări ale realității, pe care naivii care îi urmează aparența de organ tutelar, probabil că nu vor încerca să le verifice.

Prima omisiune repetată este aceea că nu recunoaște că nu are o hotărâre defintivă, cu privire la păcăleala publică numită adunarea năimiților din 8 septembrie 2017, la care au participat vechili ai presei din regimul decedat în decembrie 1989, ahtiați după o indemnizație luată, nu de puțini dintre ei, prin plata retroactivă a cotizației, exact după pilda concetățeanului mai sus menționat, conform unui tabel cu peste patru sute de nume, identificate fără eroare.

Iar prima minciună este că, vezi Doamne, doar preluarea sediului ar mai lipsi, pentru ca echipa personajului numit mai sus să intre în… sediu.

Păi, în acest caz, să explice D.D.G. de ce nu a venit cu executorul judecătoresc la ușa uniunii a nici două mii de cetățeni care credeau că fac parte dintr-o asociație onorabilă?!…

În plus, D.D.G. nu este Tatăl Ceresc al jurnaliștilor din România, chiar dacă se crede pe cai mari cu referire la “foștii membri”.

Excluderi de acest tip erau numai în regimul comunist, iar diferența dintre cel ce scrie aceste rânduri și D.D.G. este că eu unul am cotizația plătită și pe 2018, în condițiile în care acest personaj nu o avea plătită nici pe 2017, la data verificărilor făcute în primăvara anului trecut, de comisia de resort a UZPR.

Nu există “scizioniști”, cum scrie, vai de mama lui, cine i-a făcut scriitura lui D.D.G., doar jurnaliști sătui de minciuna acestui cetățean încremenit în proiectul propriului “gigantism”, total inexistent pe plan profesional.

Uluit, pur și simplu, de faptul că instanța a respins ca inadmisibilă solicitarea sa de… ordonanță pentru motive aiuritoare, în condițiile când curg procesele în instanță, D.D.G. își justifică eșecul prin cuvinte sugerate de un terț, unul asupra căruia vom reveni, cu date adecvate privind contractul impropriu încheiat pe câteva milioane bune de lei, cu același cetățean simplu, dar cu deprinderi de arendaș pe viață… al UZPR.

D.D.G. îi tot dă înainte cu etichetarea celor care vor devoalarea publică a adevărului, omițând cu premeditare tabelul cu cei 40 de hoți, cetățeni care primesc ilegal indemnizația de jurnalist, cu binecuvântarea arendașului amintit.

Pe 2 septembrie 2017 a fost adunarea statutar legală a UZPR și vom vedea pe 11 ianuarie 2011 cine spune adevărul și ce decide instanța, nu ce minte D.D.G., omițând să recunoască neîntrunirea condițiilor statutare la adunarea năimiților din 8 septembrie, anul trecut.

Tonul amenințător, folosit pentru comunicarea demersului său penibil, făcut la Secția 1 Poliție, unde a înaintat un text de care au râs și cititorii de serviciu, cu afirmații kaghebiste privind indignări inexistente, ca la adunările comuniste din decembrie 1989, este doar o frecție la un picior de lemn.

Iar afirmația lui Sergiu Andon, cel care a depus plângerea, că aceasta va fi retrasă dacă va fi predat sediul, arată duplicitatea unor personaje care nu înțeleg că s-a scurs nisipul din clepsidrele lor.

Doru Dinu Glăvan minte cu nerușinare când afirmă despre mine și alți doi jurnaliști că suntem cei “mai agresivi dintre ocupanții sediului”.

Minciuna asta nu a ținut în fața instanței și o spune naivilor săi!

Sediul este închis datorită faptului că nu este o hotărâre definitivă, dar mai ales pentru că amuzanta ceată de însoțitori lacrimogeni ai lui D.D.G. ar fi în stare să acționeze pentru forțarea lucrurilor, pentru că scopul disperatului arendaș este să pună mâna pe dosarele Uniunii, ca să le măsluiască rapid.

Bancul bun de Radio Erevan, conform căruia alde Glăvan vrea contravaloarea chiriei pentru un sediu închis datorită abuzurilor sale în formă continuată nu sperie pe nimeni.

Dar nu este un banc să îl trimiți justiției pe alde D.D.G., pentru încălcările repetate ale statutului, dovedite de cele patru tabele întocmite de comisia de resort a UZPR, care arată cine sunt beneficiarii ilegali ai unor alocări bugetare de la stat.

O asemenea acțiune am amânat-o, până acum, pentru a nu bloca activitatea UZPR, în anul care vine.

Cum D.D.G. nu a demisionat și continuă cu minciuna publică vom acționa în consecință.

Inamicul public al UZPR este chiar Doru Dinu Glăvan.

Uzpr.ro

Puteți citi postările dacă dați click aici.

BENONE NEAGOE DEMASCĂ MINCIUNILE UNUI MERCENAR AL LUI DORU DINU GLĂVAN

Huliganismul în presă

În numărul din 27 decembrie 2017 al ziarului “Tribuna” din Sibiu se fac o serie de afirmații neadevărate și calomnioase, de o gravitate extremă, care îmi afectează imaginea și îmi aduc grave prejudicii. Mie și implicit Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe care o reprezint.
Dreptul la replică, redactat cu maximă politețe, pe care l-am transmis publicației sibiene, este dreptul pe care îl are orice persoană lezată prin afirmații făcute în media, de a cere publicarea unui răspuns sub formă de rectificare.Spre stupoarea mea, „Tribuna” a refuzat să îl publice.
Nerespectarea acestui drept constituie primul pas în declanșarea procesului de calomnie, care spe rsă fie o cale pentru curățirea de mizerii a presei românești. Pentru că cei care produc daune, inclusiv morale, trebuie să le și plătească.

Ilustrul necunoscut N.I. Dobra, autorul articolului: “Puciul” coloneilor cu săbii de carton nu este singurul ziarist care întoarce spatele meseriei pe care o practică. Ce pretenție poți avea să rostească adevărul de la un jurnalist care se remarcă exclusiv prin tupeu?. Pentru care dezinformarea și calomnia sunt singurele mijloace de care dispune. Dacă ar face-o, credeți că l-ar băga cineva în seamă?.
Textul care urmează nu este doar un drept la replică ci și un mod de a repune pe picioare un adevăr aflat cu capul în jos. Ziarul „Tribuna” care a refuzat să-l publice s-a scos singur din normalitate.

Drept la replică

În deplin respect pentru dreptul la o informare corectă a cititorilor dumneavoastră, mă văd nevoit să corectez câteva informații necesare articolului de opinie publicat miercuri, 27 decembrie 2017 în cotidianul “Tribuna” , respectiv “Tribuna.ro” şi intitulat Ochiul şi urechea: “Puciul” coloneilor cu săbii de carton”, semnat de N.I.Dobra.

Sper să fiți de acord cu mine că nimic nu se poate construe fără reguli. Fără o minimă decență, fără niște limite rezonabile. În primul rând, nu m-ați contactatașa cum o cer regulile minime de jurnalism. Întregul articol, începând cu titlul, este scris tendențios, prin folosirea unor informații false, cu ironii grosiere și fără argumente, desconsiderând normele esențiale ale deontologiei profesiei. El aduce grave prejudicii imaginii, demnității și onoarei mele.

Referitor la fraza: “Nişte colo¬nei pârţăgoşi, care în toată viaţa lor n-au comandat de¬cât “baterii” cu vin, dar au fost membri în colectivele redac¬ţionale ale unor publicaţii scrise de ordonanţele lor, şi-au pus în cap să îl alunge pe preşedintele ales al UZP Doru Dinu Glăvan, au schim¬bat încuietorile de la sediul UZP, au confiscate ştampila, au interrupt orice activitate… pentru a-şi face ei mendrele” este o interpretare de o manieră “personală”, total neconformă cu realitatea.
Am condus Redacția emisiunilor militare de televiziune a MinisteruluiApărăriiNaționale, și prima echipă militară de tip „combat camera” în Teatrele de operații din Afganistan, Irak, Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Dacă vreți să fiți de partea Adevărului, domnule Dobra, ar trebui întâi să pășiți chiar dumneavoastră în lumină! Să vorbiți despre mentalitatea feudală a președintelui D.D.Glăvan, despre atitudinea sa arogantă, disprețuitoare, din ce în ce mai desprinsă de realitate, despre derapajele grave în modul în care sunt cheltuiți banii Uniunii, și, lucrul cel mai grav, despre acordarea adeverințelor pentru indemnizația jurnaliștilor-pensionari după bunul plac, prin servirea unor interese de grup, fără transparență și fără îndeplinirea condițiilor necesare. Peacestea le-ați omis însă.Vă ajut eu.

Din pură inepție și calcul meschin, cel pe care-l apărați mizează pe un pariu, pe ca¬re l-a pierdut. Încalcă regulile pe care pretinde că le respectă. Își pierde prietenii care nu admit să traiască din minciună și din găinarii. Altminteri, fondul sonor ră¬mane cel obișnuit: se lamentează că e victim unei lovituri din interiorul Uniunii, neînțeles de colegi și persecutat de destin.

Într-o gravă confuzie vă aflați și sub aspectul sediului, a ștampilei…Nimeni nu l-a dat afară pe Doru Dinu Glăvan. A plecat singur, dupăce și-a luat toate lucrurile personale. Inclusiv ștampila, pe care o pune pe toate comunicatele pe care le putețiciti pe site-ul uzpr.org.ro Pus în fața dovezilor, D.D.Glavan a ales întâi să-i intimideze și să-i amenințe pe colegii din conducerea Uniunii, abia apoi să recunoască adevarul. Pentru ca, mai apoi, într-o explozie de minciună și fals, să declare că a fost pus la cale “un complot”, “un puci militar” prin care se dorește să i se ia puterea. A uitat însă să spună că din cei 11 membri ai Consiliului Director, care i-au cerut săfacă un pas înapoi doar doi sunt jurnaliști militari.
Spuneți apoi: “UZP-ul există dar, în loc să facă ce şi-a propus prin statut, este purtat prin instanţe de judecată de alde Benone Neagoe, ăla de pre¬zenta pe vremea lui Ceau¬şescu “OraArmatei”, la tv, emisiune în care ne com¬ple¬tam somnul la Lipova”.

Nimic mai fals. Emisiunea militară la care vă referiți se numea “De strajă patriei”, nu „Ora Armatei”. În vremea în care aceasta era difuzată eu eram redactor al emisiunilor pentru copii și tineret la TVR. În 1990, după Revoluție, am lucrat în cadrul Redacției de Actualități a TVR. De aici am fost transferat, la cererea Ministerului Apărării la Redacția de televiziune „Pro patria”.
Totodată, precizez că Doru Dinu Glăvan este cel care a dat în judecată Consiliul Director al UZPR, pe care tot el l-a ales. Niciunul din cele trei procese aflate pe rol nu a fost inițiat de mine, de noi.
Am convingerea că demnitateaprofesională a ziariștilor, în concordanță cu Statutul și legislația în vigoare vor avea câstig de cauză.

Sigur, libertatea de expresie este o valoare în fața căreia ne înclinăm cu toţii, dar exercitarea acesteia cu minciuni, jigniri și rea-credinţă, cu epitete de genul “cioflingari” ori “pârțăgoși” poate fi supusă rigorilor judiciare. În consecinţă, vă solicit să publicaţi acest drept la replică în condiții similare de vizibilitate în cadrul edițiilor print și online ale ziarului “Tribuna” Sibiu și să eliminați imediat articolul defăimător de pe portalul Tribuna.ro

BENONE NEAGOE