Cu Larisa Bernaschi, la PRIMA NEWS

?

– Începem emisiunea
România politică și îl avem, alături de noi, pe domnul Petrescu Ion.
Primul subiect pe care vreau să îl discutăm astăzi este războiul din Ucraina. L-am văzut în ultimele zile, pe Volodymyr Zelenskyy mergând în mai multe state, inclusiv în Bulgaria, acolo unde a avut și niște replici mai tăioase cu omologul bulgar.

– Sărut mâna,
doamna Larisa Bernaschi,
vă mulțumesc frumos pentru invitația la PRIMA NEWS.

Pe de o parte, președintele Ucrainei apără interesul național al țării sale, dorința ca Ucraina să revină la granițele recunoscute de ONU, numai că nervozitatea sa pornește și de la ceea ce nu se spune opiniei publice.

Nu doar Bulgaria
este în situația de a cântări bine câtă muniție trebuie dată Ucrainei.

România,
într-o generozitate fără precedent, a oferit numeroase cantități de muniție, din partea armatei române, armatei ucrainene
și un hâtru spunea că aproape s-au golit depozitele noastre de armament și muniție.

Aici trebuie să punem punctul pe…i.
Este foarte bine că suntem în NATO,
este foarte bine că ajutăm Ucraina,
dar bulgarii au dreptate.

În primul trebuie să putem să ne apărăm țara,
împotriva oricărei variante prin care am putea fi mai slabi, în fața unui adversar ipotetic.

În al doilea rând, prin declarația de azi a secretarului general al NATO,
Jens Stoltenberg s-au lămurit obiectivele Summitului de la Vilnius.

Acestea vor fi și nu altele.

În primul rând
se va trece la un plan multianual,
pentru ajutorarea, pe mjultiple planuri, a Ucrainei.

În al doilea rând
va participa președintele Zelenskyy la Consiliul NATO-Ucraina,
care se deosebește de Comisia OTAN-Ucraina, prin faptul că
se derulează la nivel corespunzător, unul înalt, de regulă
și se iau hotărâri la care participă reprezentatul desemnat al Ucrainei.

Și în al treilea rând
se iau măsuri de întărire a defensivei aliate,
prin focalizarea pe trei zone principale.

Una condusă de la Norfolk / SUA,
care va coordona apărarea Americii de Nord, a Europei de Nord.

O zonă supervizată de la Brunssum,
o localitate în provincia Limburg, din Țările de Jos,
care are în responsabilitate defensiva Europei centrale,
pornind din Estonia și ajungând în Munții Alpi.

Și mai există zona sudică a Europei,
de care răspunde comandamentul aliat de la Napoli
și care supervizează întărirea prezenței maritime
a aliaților, de la Marea Mediterană, până la Marea Neagră.

Acestea sunt prioritățile NATO,
un context în care nu puține voci
– cele mai importante fiind ale SUA și Germaniei – au afirmat,
în esență, că sprijină Ucraina și în continuare,
dar atâta timp cât există război, cu o țară vecină,
aceasta nu va primi statutul de membră a NATO. Și așa este normal.

– Nu este important ca să îi ajutăm pe ucraineni, ca să nu existe riscurile ca războiul din Ucraina să ajungă în Republica Moldova și în România?

– Să lămurim lucrurile.
În primul rând că politica de confidențialitate,
în privința informațiilor care ar fi putut fi date presei s-a hotărât la nivel înalt.
Președintele României a decis că trebuie să îi ajutăm,
dar trebuie să nu facem din aceasta o publicitate. care ar putea fi exploatată de terți.

Pe plan militar,
tot ceea ce putea armata română să ofere,
de interes pentru armata ucraineană s-a făcut.

Din acest punct de vedere, România,
ca țară membră a NATO stă cu fruntea sus.

Și va veni o vreme în care,
cei de la Kiev vor recunoaște public,
cât de mult a contribuit România la menținerea statalității Ucrainei.

În același timp,
România, cu SUA, acționează într-un format trilateral,
la care participă și Republica Moldova,
în așa fel încât Armata Națională a Republicii Moldova
să beneficieze de tot ceea ce Forțele Armate ale Statelor Unite,
cât și cele ale României să beneficieze
de tot ceea ce acestea pot oferi, începând de la armament,
iar într-o situație de criză,
la cererea expresă a președintelui Republicii Moldova,
să poată reitera un exercițiu militar trilateral, la Chișinău,
pentru că acolo unde sunt militari americani, unde vor fi militari americani,
de data asta la nivel de batalion ( din brigada dislocată de Pentagon în Dobrogea)
– alte batalioane participante fiind din Republica Moldova și România –
FORȚELE RĂSĂRITENE NU SE APROPIE.

Deci există planuri pentru situații de surpriză strategică.

Problema Republicii Moldova este una foarte clară.

O ultimă discuție a avut loc pe data de 4 iulie 2023,
la sediul NATO, între secretarul general adjunct
al Alianței Nord-Atlantice, conaționalul Mircea Geoană
și președintele parlamentului de la Chișinău.

Republica Moldova a rămas cu statutul de neutralitate,
o moștenire de sorginte sovietică, dar,
dacă ar renunța la acesta,
sprijinul pe care NATO l-ar acorda Chișinăului ar fi mult mai mare.

Să nu uităm că recent a fost la sediul Ministerului Apărării Naționale
al Republicii Moldova, amiralul Rob Bauer,
președintele Comitetului Militar al NATO.

Acesta a făcut un enunț antologic:
“Vă vom acorda, ceea ce ne veți cere, în măsura în care ne veți solicita sprijinul.”

Deci, depinde de autoritățile de la Chișinău,
în ce măsură folosesc
atât mâna întinsă de România,
mâna întinsă de SUA,
dar și ajutorul necondiționat
promis de președintele Comitetului Militar al NATO.

– Revenind la Zelenskyy,
la întâlnirea programată cu Erdogan, ce ar putea însemna aceasta și faptul că președintele Ucrainei s-a dus la omologul său turc?

– Da. Inițial doar agenția de știri Anadolu a dat un asemenea semnal.
Fiind întrebat președintele Zelensky, unde va pleca de la Sofia,
acesta a spus că va fi oaspetele omologului său ceh. Și așa s-a întâmplat.

Să nu uităm că președintele Cehiei, generalul în rezervă Petr Pavel,
fost şef al Comitetului Militar al NATO, l-a avertizat,
pe timpul vizitei sale la Kiev, pe omologul ucrainean,
ca să nu se grăbească cu contraofensiva,
pentru că aceasta trebuie declanșată
atunci când are toate forțele necesare,
toate mijloacele și tehnica de luptă aferentă.

Este foarte bine că are loc întrevederea cu președintele Turciei,
deoarece acesta, ca un factor de echilibru în zona Mării Negre,
are un dialog constant, cu președintele Rusiei.

Și pe această cale, oficialul înalt de la Kiev
poate să transmită opiniile sale de ultimă oră,
privind o posibilă, o viitoare negociere de pace.

Să știți că peste Ocean,
în ultimele 24 de ore a fost devoalat de The Washington Post…

– Exact asta vroiam să vă întreb,
despre acele întâlniri la nivel aparte, între emisari americani și Lavrov.
Cum interpretați acest lucru?
Faptul că au ținut legătura, rușii, cu americanii, la nivel înalt, mă refer aici.

– În primul rând
și criza rachetelor, pe care au avut-o
John Fitzgerald Kennedy, președintele SUA
și Nikita Sergheevici Hrușciov, care conducea Uniunea Sovietică,
a fost rezolvată de serviciile secrete.

Deci există un precedent.

În al doilea rând aici vorbim de ceea se numește
CALEA A DOUA,
la care se face recurs atunci când, pe cale oficială
nu se găsește găsirea unei soluții.

Se acționează, în acest caz, cu informarea Casei Albe,
de către foști oficiali, cu experiență diplomatică.

Ei încearcă să găsească punți de conexiune, cu adversarul Ucrainei.

Și iată că s-a conturat o primă opțiune,
în cadrul acestor discuții, inclusiv cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Acesta a fost la New York, la sediul ONU, pentru a conduce, din partea Rusiei,
ședința Consiliului de Securitate al ONU.

Așa s-a conturat o posibilă viitoare zonă demilitarizată.

Asta ne aduce aminte de soluția găsită
între Coreea de Nord și Coreea de Sud.

Realitatea este, dacă ne uităm acum pe hartă, cu ochii minții,
17% din teritoriul Ucrainei, mai precis sudul și estul acestei țări,
sunt sub ocupație militară rusă.

– Este mult, puțin, din punctul dumneavoastră de vedere?

– Instituirea
unei zone demilitarizate și aducerea unor observatori,
din partea, de pildă, ONU sau Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa,
ar fi un prim pas spre începerea negocierilor diplomatice.

Până la urmă viața ne-a demonstrat că orice război,
oricât de lung și de groaznic ar fi, se finalizează prin negocieri de pace.

Sigur, la momentul actual Kievul vrea înapoi toate teritoriile,
iar Moscova vrea să păstreze peninsula Crimeea și cele patru oblasturi,
pe care doar parțial le controlează.

Este clar pentru toată lumea – și aici vin la întrebarea dumneavoastră –
că Statele Unite sunt interesate ca până în decembrie 2023,
să se treacă la negocieri de pace, dintr-un singur motiv.

Și asta ar trebui să se înțeleagă la Kiev.
Din ianuarie începe campania electorală prezidențială în SUA.
Și Casa Albă va fi sub presiunea adversarilor.
Mă refer la cei care vor candida la alegerile prezidențiale.
Și atunci și în Congresul SUA vom vedea cum rămâne cu republicanilor și democrațiilor pentru Ucraina.

– Cu ce decizii ar putea să iasă liderii NATO, de la Summitul de la Vilnius?

– Cuvântul hotărâtor
îl vor avea liderii SUA și Germaniei,
care, așa cum au convenit pe 4 iulie 2023, într-un dialog telefonic,
președintele american și cancelarul german,
NU poate intra acum Ucraina în NATO,
pentru că războiul se duce pe teritoriul ei.

În al doilea rând aliații vor acorda un sprijin necondiționat Kievului,
atât timp cât îl va solicita Ucraina.

Joe Biden
va pleca din SUA, va ateriza la Londra, unde se va întâlni cu regele și cu prim-ministrul,
iar după Summitul de la Vilnius se va duce în Finlanda.
Finlanda fiind țara care, pentru prima oară
va participa la un Summit NATO, ca stat membru,
pe 11 și 12 iulie, în Lituania.

Rezultatele vor fi bune,
dar nu pe măsura așteptărilor Ucrainei,
care va avea decepția că nici acum nu
va avea o invitație de intrare în Alianța Nord-Atlantică.
Însă este normal, fiind război în estul Europei.
Și trebuie să fim prudenți.

– Eu vă mulțumesc foarte mult pentru aceste precizări.

Cu Radu Dobrițoiu și Dan Dungaciu, la postul public de radio

Carevasăzică…

No comment

In Minsk I ask Alexander Lukashenko:
• would he allow Wagner to attack Ukraine from Belarus?
• would he have a say in launching Russian tactical nuclear weapons?
• about human rights in Belarus.
Producer @LizaShuvalova @BBCNews pic.twitter.com/UioDSK0L2e

— Steve Rosenberg (@BBCSteveR) July 6, 2023

Dialog

– Colonelul Ion Petrescu, analist militar, este în legătură cu noi. Mulțumesc frumos pentru prezență.

– Sărut mâna, doamna Cătălina Porumbel.

– Întrebarea este dacă președintele Ucrainei, care a poposit la Sofia, va veni și în România?

– După această vizită în Bulgaria ar urma să se deplaseze în Turcia – conform agenției de presă Anadolu. La Sofia și apoi la Ankara, președintele Zelensky va aborda la discuții trei subiecte:
1. sprijinul pe care cele două state l-au acordat și urmează să continue să îl acorde Ucrainei, pentru ca să supraviețuiască, din punct de vedere statal,
2. ce poziție vor adopta cei care vor reprezenta Bulgaria și Turcia la Summitul NATO de la Vilnius, unde 20 de țări sunt deja în favoarea acordării invitației Ucrainei, pentru a intra în Alianță, dar poziția Statelor Unite ale Americii și a Germaniei este unitară, similară, adică atât timp cât se află în război, Ucraina, cu o țară vecină, nu poate fi primită în NATO,
3. al treilea subiect de discuție, la Sofia, apoi la Ankara, este cel legat de mult discutatul plan de pace al Ucrainei, care este respins, cu fermitate, de Moscova.

– S-a întors Prigojin în Rusia, după ce a fost făcut criminal, la televiziunea publică, din Moscova?

– Da. Trebuie să fim atenți la ce mutare se face pe tabla geopolitică a Uniunii dintre Belarus și Rusia, pentru că la momentul difuzării emisiunii Dumneavoastră, toți luptătorii Companiei Private Wagner sunt în taberele lor, fără a fi plecat vreunul în direcția taberelor amenajate de dictatorul Belarus, pe teritoriul țării sale.
Prigojin a fost la Sankt Petersburg. Este adevărat că nu există nicio fotografie și nici imagini video. Și conform precizării președintelui Belarus, ar fi luat calea Moscovei.

Faptul că se mișcă în voie, pe teritoriul Federației Ruse arată două lucruri:
1. Că acel mod de a termina revolta, un mod mediat chipurile de președintele Belarus, a inclus și o imunitate clară, pentru șeful Companiei Militare Private Wagner,
2. Faptul că i s-a permis să își ia lingourile de aur și sumele mari de bani, înseamnă că mai are un rol în viitoarea etapă, acest rol fiind fie pe Frontul de Est, unde combatanții Wagner și-au adus o contribuție la ocuparea Bahmutului, care acum este înconjurat, de la nord și sud de trupele ucrainene, cele antrenate anterior de aliați, fie că va avea un cuvânt de spus la viitoarele mutări pe tabla de șah politică internă a Rusiei.
Și fac precizarea, de ultimă oră, că generalul Sergey Vladimirovich Surovikin se află, în continuare, în beciurile FSB-ului, pentru anchetă. Și alături de el, conform Deutsche Welle, se mai află o serie de persoane, care sunt suspectate că l-ar fi trădat pe Putin.

– Avem și imagini cu trenul lui Putin, care valorează 73.000.000 de dolari, care este dotat cu o sală de cosmetică, cu o sală de sport, aparate anti-îmbătrânire, linie telefonică securizată, are și o baie turcească, toate acestea la dispoziția lui Vladimir Putin. La ce folosește asta?

– Pentru influențarea opiniei publice din Federația Rusă continuă difuzarea unor imagini care sunt defavorabile lui Prigojin, însă acesta a precizat primul că revolta combatanților Wagner nu a fost o revoltă împotriva lui Putin, asta pentru ca să fie iertat pentru temeritatea sa.

Iar dacă ne uităm ce palat are mâna dreaptă a lui Putin, mă refer la Serghei Șoigu, ministrul apărării, care a fost multă vreme considerat și nici acum nu s-a renunțat la ideea că ar putea fi succesorul lui Putin, atunci nu este nicio diferență.

Până la urmă aici vorbim de oficialități, precum Șoigu, care are o funcție reală, în guvernul de la Moscova, și de Prigojin, care nu are niciun post în executivul rus, dar este mai puternic, ca influență, decât Serghei Șoigu.

– Cum vedeți protestele din Franța?

– Este o perioadă sensibilă. Știm că președintele Macron își exprimă public speranța că se vor depăși asemenea momente tensionate. Se află la ultimul mandat prezidențial, deci poate să aibă o poziție publică mai curajoasă. Cert este un lucru. Și vă spun asta ca unul care am fost în Franța. Acolo dialogul social trebuie să primeze. Un dialog la care presa ar trebui invitată să participe. Și cei care nu se manifestă pe stradă, dar reprezintă comunități care acum se află pe poziții opuse, trebuie ascultați și cred că, probabil, cea mai bună soluție – nu este numai părerea mea – o constituie invitarea la o discuție liberă, chiar la Palatul Élysée.

Vom vedea dacă Macron va avea, sau nu, curajul să îi asculte pe cei care îi critică măsurile.

– Mulțumesc domnule colonel, pentru intervenție și comentarii.

TREI REGIUNI APĂRATE DE NATO

I.

II.

A doua regiune apărată de aliați
acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi,
sub responsabilitatea Comandamentului Întrunit al NATO de la Brunsum, în Țările de Jos.

UNITATEA DE INTEGRARE A FORȚELOR NATO (NFIU)
FIȘĂ INFORMATIVĂ

III.