Războiul iluziilor din Europa de Est

Și ar mai fi ceva. Reacții emoționale, funcție de sursa informației, pot fi generate și la noi în țară – premeditat sau din prostie -, dar să nu se uite că atât la Moscova, cât și la Kiev, propaganda acționează 24 de ore din 24.

Culmea ridicolului involuntar? Este detaliul că unii foști parlamentari dâmbovițeni fac alergie la prezența, la diferite posturi de televiziune, în țări membre ale NATO, a unor ofițeri în rezervă, care se pronunță despre mersul războiului ruso-ucrainean, deși ar trebui să înțeleagă că ei au libertatea de exprimare pe care camarazii lor activi nu o au și – de pildă – în Statele Unite, atunci când un general, în retragere, apare la CNN, cu un punct de vedere, exprimă opinia pe care deja au prezentat-o, la Casa Albă, cei care conduc Pentagonul.

Războiul iluziilor unora sau altora este cel care generează predicțiile aiuritoare, ale unor amatori insignifianți, după principiul cunoscut că un cetățean turmentat de buna părere despre sine poate fi – în mintea lui – și antrenorul echipei naționale de fotbal și lider de partid, șef de stat sau comandantul armatei.

Numai că în arena geopolitică a toamnei anului 2022, războiul imagologic nu se substituie prognozelor și deciziilor reale luate în spatele ușilor închise, fie în Vest, fie în Est. Chiar și un dictator, ca Putin, cunoaște că se poate juca cu opinia publică internă, dar nu poate păcăli Alianța Nord-Atlantică, cu 3,2 milioane de militari. Răbdarea a fost și rămâne cuvântul de ordine la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa.

TEXTUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI.

??? DREPTUL LA ZÂMBET

Putin :
– Vezi că te schimb, din funcția de ministru al apărării…

Șoigu:
– Nicio problemă. Apoi o să vă schimbe militarii, din postul de prezident…Хороший?

Acatiste

? Ar merita inițiat un sondaj,
în rândurile opiniei publice românești,
pentru a înțelege gradul de fracturare a cetățenilor,
pe categorii de vârste,
în legătură cu perceperea realităților de pe Frontul de Est
– câți la % sunt indiferenți,
câți înțeleg atitudinea comunității transatlantice,
de a se opune agresiunii malefice răsăritene și
câți dau acatiste pentru actualul țar,
cu iluziile sale geopolitice, cu tot.

Muzeul nulităților publice

? Victoria lui Putin, în România, este că a reușit să convingă niște cimpanzei, că el este victima, nu agresorul.

Că asemenea maimuțe isterice găsesc loc de circ pe micul ecran mioritic nu mai este deloc de mirare, când criteriul de informare publică este ratingul, nu luciditatea.

Iar cine promovează asemenea pitecantropi merită să fie la muzeul de ceară al nulităților publice.

Recitim ARTICOLUL 5, din Tratatul Atlanticului de Nord, din 04.04.1949 ?

<< Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.>>

Atenție! Nu scrie de un atac armat împotriva unei țări care vrea să devină – pe repede înainte, prin schimbarea criteriilor de aderare peste noapte – membră a NATO, aceasta fiind deja atacată de un stat vecin, conflictul fiind în curs de derulare, cu un final trâmbițat, dar oricum îndepărtat.

Cine va accepta aderarea la Alianța Nord-Atlantică, a unei țări aflate deja în conflict armat cu un stat megieș poate să își trimită bărbații de peste 18 ani ca să își caute ranițele, de sport, militare ș.a.m.d.

Doar vine Generalul Iarnă, întâi pe Frontul de Est și apoi la granița răsăriteană a NATO. De aceea să nu uităm cuvintele lui John Fitzgerald Kennedy, cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite: „Pentru că într-o democrație, fiecare cetățean, indiferent de interesul său pentru politică, „deține funcția”; fiecare dintre noi este într-o poziție de responsabilitate; și, în final, tipul de guvernare pe care îl obținem depinde de modul în care îndeplinim responsabilitățile. Noi, oamenii, suntem șefii și vom obține genul de conducere politică, fie ea bună sau rea, pe care o cerem și o merităm”.

Dar asta este doar la ei, peste Ocean…

Citiți mai mult aici.

Cum de are bani Budapesta, pentru mărirea soldelor militarilor maghiari?

Într-un context în care România rămâne singura țară din NATO în care rezerviștii cu cariere militare serioase sunt puși la zidul infamiei, din cauza pensiilor încremenite de ani buni la un cuantum nerealist, la Budapesta, guvernul Ungariei a anunțat că soldele militarilor au fost majorate cu aproximativ 25%, pe care, personalul profesionist, contractual şi cel în rezervă aflat în serviciul activ al Forţelor de Apărare ungare, le vor primi în primele zile ale lunii octombrie 2022, după cum a declarat, marţi, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, ministrul ungar al Apărării.

Acesta a mai adăugat că majorarea soldelor variază în funcţie de categorie, în medie de 26%. Deci la unguri se poate, la români, nu?…

Decizia privind majorarea cadrului de salarizare a personalului din Armata Ungară – cu care Armata României are relații de respect profesional constant – va creşte în două etape, soldele militarilor profesionişti, ale celor cu contracte şi ale rezerviştilor voluntari. Urmarea? Din luna aceasta, un militar maghiar va avea solda mărită cu un sfert din cea primită până acum. El da, omologul român ba…

Ministrul ungar al Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky a cerut în schimb calitate de la militarii țării sale și a adăugat – nota bene: “Încă din prima mea zi, de la numirea mea ca ministru, lucrez pentru a mă asigura ca militarii noştri să primească recunoaşterea morală şi materială pe care o merită. Creşterea prestigiului unei profesii este un proces îndelungat, dar, pe lângă o carieră previzibilă, putem deja să ne arătăm aprecierea faţă de forţele armate în schimbul serviciului, responsabilităţii şi sacrificiului pe care le prestează”. Sună bine.

Potrivit acestuia, securitatea şi protecţia suveranităţii economice şi naţionale contează în Ungaria, iar Fondul de Apărare creat de Guvernul ungar reprezintă o garanţie suficientă în acest sens, asigurând sustenabilitatea Programului de Apărare şi Dezvoltare Militară a Ungariei, chiar şi într-o situaţie economică dificilă. Impresionant. Dificilă, dificilă, dar cu un sprijin adecvat de la Moscova, nu-i așa?…

Citiți mai mult aici.