? ALPINISM MEDIATIC ? REALITATEA TV

În imaginea de mai sus, împreună cu jurnalistul incisiv Călin Cociş,
cu profesorul universitar dr. Radu Carp,
cu realizatoarea de emisiuni, la Realitatea TV, Alexandra Păcuraru,
un om de televiziune care merită o bilă albă.
pentru editorialele cu care își deschide talk-show-rile.
Tema? Drama Ucrainei.
Mulțumesc frumos producătoarei Cristina Pitici, pentru invitația la emisiune.

Câteva lucruri totuşi trebuie reamintite, celor interesaţi de dosarul geopolitic ucrainean

Câteva lucruri totuşi trebuie reamintite, celor interesaţi de dosarul geopolitic ucrainean.

I. Statul ucrainean vecin este suspus unei agresiuni militare aparent nemotivată, dar Kievul putea anterior să abordeze diplomatic, cu Moscova, unele realităţi geopolitice post-sovietice generate de încremenirea într-un proiect al veacului trecut. Sigur că Rusia a declanşat agresiunea militară contra Ucrainei – în mod cert condamnabilă -, dar statul ucrainean a preluat, la decesul URSS, şi teritorii care nu i-au aparţinut niciodată, ba mai mult a impus ca limbă oficială pe aceea naţiunii conduse de la Kiev, minorităţile naţionale, inclusiv cea română intrând – ca să fiu elegant – într-un con de umbră.

II. Preşedintele Ucrainei ar trebui să fie mai atent la ce discursuri rosteşte ici-colo, pentru că nu a spus ucrainenilor un adevăr simplu. Ucraina nu avea cum să intre în NATO cu problemele teritoriale pe care le are cu Rusia. Şi ca bomboana pe colivă să fie la locul ei, până şi Insula Şerpilor – pierdută de România în împrejutări pe care nu le mai evoc – a devenit bastion rusesc.

III. Şeful statului ucrainean, în alocuţiunea rostită prin sistemul video, către membrii legislativului românesc afirma:”Cred că leadership-ul României va fi unul dintre factorii decisivi în restabilirea dreptăţii şi protejarea vieţii normale atât în regiunea noastră, cât şi în Europa în ansamblu.Sunt încrezător că România şi companiile româneşti vor participa şi la programul de reconstrucţie postbelică al Ucrainei. Invităm partenerii noştri din Europa să preia patronajul asupra unui oraş, regiune sau industrie care a suferit în urma agresiunii Rusiei. Potenţialul vostru, puterea voastră interioară pot crea un nou exemplu de leadership, în construirea unei vieţi civilizate şi paşnice.” Desigur, România ar putea prelua patronajul Bucovinei de Nord şi Bugeacului, pentru a constribui la reconstrucţia ulterioară a Ucrainei şi la garantarea drepturilor europene pentru toate minorităţile naţionale, după cum ţara noastră asigură deja tuturor comunităţilor minoritare care trăiesc în patria mioriticilor, inclusiv celor de origine ucraineană.

IV. Volodymyr Oleksandrovych Zelenskyy visează frumos:”De îndată ce situaţia va permite, vreau să lansez un dialog cu dumneavoastră asupra unui nou acord atotcuprinzător, care să garanteze protecţia absolută şi dezvoltarea cuprinzătoare a minorităţilor noastre naţionale – comunităţii ucrainene din România şi comunităţii române din Ucraina. Pentru că destinul nostru este să fim atât de aproape cât de mult putem. Destinul nostru este să fim apărători ai libertăţii în regiunea noastră. Destinul nostru este să fim împreună în Familia Europeană.”

I-a dat o replică, pe măsură, premierul României, generalul în rezervă Nicolae Ionel Ciucă, care i-a sugerat preşedintelui ucrainean să aibă grijă de minoritarii români, cum are grijă ţara noastră de minoritarii ucraineni. Nu de acord este nevoie, ci de aplicarea, de către Ucraina, pe teritoriul său, a drepturilor fireşti ale minorităţilor naţionale, cărora nu li se poate lua dreptul la folosirea limbii materne şi la învăţământul urmat în graiul străbun.

Şi ar mai fi ceva. Nu este necesar ca de la Kiev să li se indice celor de pe Dâmboviţa, aflaţi în Bucureşti, capitala tuturor românilor, ce măsuri să ia ca reacţii la agresiunea militară rusă în Ucraina. Libertatea înseamnă ca fiecare să îşi vadă de casa şi de ţara lui. Epoca indicaţiilor preţioase a murit în 1989 – după cum se pare doar în România.

Citiți mai mult aici!

Câteva sfaturi pentru președintele Ucrainei

Ucraina trebuie apărată, ca și acum, de luptătorii săi, militari și civili, nu de statele vecine.

Iar Kievul trebuie să prezinte situația reală, pentru că în urma luptelor dure au murit nu numai mii de militari ruși, ci și mii de militari și civili ucraineni, în urma bombardamentelor barbare efectuate de forța expediționară imperială răsăriteană.

Președintele Volodymyr Oleksandrovych Zelenskyy trebuie să știe, măcar acum:

1. Poporul român a ajutat refugiații ucraineni pentru că așa este în firea mioriticilor, dar mâinile întinse vin din partea unor europeni demni, care nu și-au uitat istoria, înțeleg drama actuală derulată pe tărâmul Ucrainei, dar nu pot fi manipulați de interese trecătoare ale Kievului.

2. La nivel de stat, Ucraina a greșit anterior față de România, aspect care ar putea fi reglat de președintele ucrainean Volodimir Zelensky, când se va adresa Parlamentului României, prilej cu care ar putea anunța că cetățenii ucraineni care vorbesc limba lui Mihai Eminescu vor beneficia de aceleași drepturi pe care le au etnicii ucraineni în țara noastră.

3. Zelensky ar putea semnala parlamentarilor români că din punctul de vedere al Kievului, nu vor mai fi categorii de cetățeni ucraineni considerați, în statisticile oficiale, unii de origine românească și alții de obârșie moldovenească, o inepție care trebuie urgent corectată.

4. Pentru Bucovina de Nord și Bugeac – teritorii istoric românești, samavolnic răpite de Uniunea Sovietică și momentan administrate de Ucraina – ar fi bine să se recunoască interesul constructiv al țării noastre, în sprijinirea firească a dezvoltării minorității românești de acolo, care trebuie să fie liberă să se exprime și să învețe în limba natală.

Într-un context internațional în care alții trimit masiv arme spre Kiev și finanțează apărarea Ucrainei, România oferă bun simț, moderație și brațele deschise pentru refugiații alungați de război de pe teritoriul țării lor.

La București domnește luciditatea geopolitică a momentului aprilie 2022, nicidecum “imperialismul românesc” agitat de unii cu mentalitatea sovietică, încă trăitori pe culoarele puterii și în unele redacții de la Kiev.

Pacea este dezirabilă, dar și dreptatea – în spiritul valorilor europene reale – are rostul ei în economia viitorului.

COMENTARIUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI.

Dacă…

? Alina Maria Blagoi, psiholog:

Când iarna se întâlnește cu primăvara…

? CIVILIZAȚIA OCHIULUI
Când iarna se întâlnește cu primăvara…
Fotografie realizată de Doru Groza.

La 2.505 metri

? CIVILIZAȚIA OCHIULUI
? Pe Vârful Cornul Călțunului.

Vârful Călțun / Cornul Călțunului este un vârf muntos în Masivul Făgăraș, considerat uneori un vârf dublu împreună cu vârful Lespezi, având altitudinea de 2.505 m.
Este recunoscut prin masivitatea sa vizibilă cu precădere dinspre partea nordică.
La poalele sale se află lacul glaciar Călțun, precum și refugiul montan omonim, ridicat de divizia de Salvamont din Avrig, județul Sibiu.
Accesul pe vârf se poate face pe partea sud-vestică, pe o potecă ce pleacă din strunga Doamnei.
Fotografie realizată de Alina Sorana.