? ÎN SUA SE POATE…

340 de membri ai Gărzii Naționale
au fost trimiși în sprijinul polițiștilor
care restabilesc ordinea la clădirea Capitoliului SUA.

JUST IN: Several law enforcement officials said a woman who was shot inside the Capitol building during the pro-Trump riots at the U.S. Capitol has died. The circumstances surrounding the shooting are not yet known. https://t.co/2IVmfJ47QE pic.twitter.com/DIFToZTU8I

— CNBC (@CNBC) January 6, 2021

? VIDEO Clădirea Capitoliului SUA este înconjurată de o zonă liberă asigurată de forțele de impunere a legii

"I'm very hopeful of that," Sen. Joe Manchin says, about colleagues potentially scaling back their objections to the Electoral College ratifying President-elect Joe Biden's win after violence at the U.S. Capitol. https://t.co/09pg8QY97Z pic.twitter.com/EGZrASoNRp

— Good Morning America (@GMA) January 6, 2021

?Lecția de învățat, pentru Donald Trump, dar mai ales pentru Joe Biden

✍ Imagine din clădirea Capitoliului SUA

?

Lecția de învățat, pentru Donald Trump, dar mai ales pentru Joe Biden: nu poți fi președintele țării doar pentru jumătate dintre cetățenii care au votat.

?Etichetările formulate în România, care pornesc de la ipoteza că Trump a fost și este inamicul public din SUA, nu sunt altceva decât exerciții de caligrafie total rupte de realitatea de peste Ocean.

?Înainte de a face pe înțelepții, la București, ar fi bine să ne uităm la realitatea din România, unde 70% dintre alegători au preferat să stea acasă și doar circa 30% au votat pe viitorii parlamentari, care au girat apoi noul guvern.
Democrația americană este puternică și pentru că are mecanisme constituționale de apărare a statului de drept, care funcționează, nu sunt supuse oprobiului public de opoziția dornică de puterea cu care nu știe ce să facă azi.

? De la longevivul jurnalist Mihai Miron, care a condus ani buni uniunea ziariștilor din România

Două adevăruri triste

Instituţii sub forma unor structuri de relaţii publice, la diferite paliere ale structurilor executive de la Bucureşti şi Chişinău există, dar acestea sunt subminate, în opinia mea, de două adevăruri triste. Pe de o parte încadrarea acestora este deseori făcută cu terţi de strânsură, fără studiile dezirabile şi experienţele utile în domeniul P.R., iar pe de altă parte, din raţiuni de stat, unii oficiali, din cele două oraşe menţionate, optează adesea pentru „politica struţului”, atunci când Moscova aruncă pe piaţa mediatică diversiuni menite a genera declaraţii teoretic ostile, practic de demontare a minciunilor geopolitice făcute cu premeditare, în scop de discreditare a unor factori de decizie mioritici, atât din stânga, cât şi din dreapta Prutului – râu pe care se află acum graniţa dintre NATO şi sfera de influenţă geopolitică a Rusiei.

Citiți mai mult aici.

FACT-CHECKING

Anul recent încheiat rămâne în memoria colectivă drept unul al unui bombardament informațional menit și să descurajeze încrederea în potențialul comunității cercetătorilor științifici, de pe mapamond, de a găsi un leac pentru pandemia generată de coronavirus. În 2021 vaccinările au început, dar războiul informațional continuă și generatorii negativismului subtil au obținut o victorie vizibilă, respectiv masiva reticență a cetățenilor care consideră că nu au suficiente informații credibile, pentru a se vaccina contra COVID-19.

Într-un asemenea context, tânărul geopolitician Răzvan Munteanu este unul dintre cei patru autori ai volumului FACT-CHECKING, un ghid practic la coagularea căruia au contribuit și Nicolae Țibrigan, Mihai Bârsan și Radu Cupcea, din cadrul Asociației Chamber of Excellence in International Affairs. După cum avertizează cei patru conaționali, ghidul vizează contracararea acțiunilor de dezinformare și monitorizarea formelor de război informațional, demarat în spațiul mediatic din România și Republica Moldova.

Răzvan Munteanu, Nicolae Țibrigan, Mihai Bârsan și Radu Cupcea și-au asumat un proiect vizând „depistarea, demascarea falsurilor informaționale și dezmințirea mesajelor mediatice, care denaturează adevărul despre evenimentele din Republica Moldova și România, încurajând atitudinile anti-occidentale și naționalist-populiste” în rândurile europenilor trăitori în stânga și în dreapta Prutului – râu intern al României interbelice.

Proiectul amintit este finanțat, în mare parte, de Departamentul de Stat al SUA, interesat în promovarea realismului geopolitic, la nord-vest de Marea Neagră.

Ghidul este necesar celor care doresc diferențierea informațiilor obiective de ceața mediatică generată de dezinformare și propagandă, de lobby, respectiv relațiile publice ale unor campanii de promovare a imaginilor unor state și de pychological operations / PSYOP/operațiuni psihologice, cum preciza dr. Răzvan Munteanu.

În mod paradoxal, lista cu cele mai utilizate tehnici și instrumente de propagare a dezinformării și a știrilor false se aplică, cu o exactitate matematică, și la presa mioritică, cea obișnuită, printre altele, să promoveze titluri false, nu doar pentru atragerea cititorilor naivi, ci și pentru derutarea constantă a opiniei publice, cu efecte vizibile pe termen mediu și lung.

De altfel, referirile conaționalului Răzvan Munteanu la teoriile conspiraționiste sunt savuroase, pildă fiind repetarea obsesivă de terți a concluziei, evident aiuritoare, care susține că „politica SUA ne îndreaptă cu pași repezi spre Al Treilea Război Mondial”, ultima sintagmă fiind chiar titlul unor cărți cu pretenții în arealul euro-atlantic.

CONTINUAREA AICI.