Respect

Mi s-a semnalat un cursiv al jurnalistului Florian Bichir, despre cel ce a trecut recent Styxul, generalul Marin Dragnea. Spre deosebire de cele scrise, la ordin, de băieții serviciului care a preluat locul pcr, mimi cu isterii de subrete, ce duc lipsă de mângâierile nocturne ale stăpânului, publicistul menționat a făcut un recurs la memoria arhivelor, citite mai lucid decât alți condeieri.

Dreptul la liberă exprimare este garantat în Constituție. Și înainte de a arunca cu pietre în cel mort să reamintim toleranța tuturor președinților României față de o asociație unde putea ajunge general, în ultimele trei decenii, și cine a avut grade mici – sunt elegant – pe front.

Să mai amintim intoleranța unora din aceeași asociație, pentru primirea în rândurile lor a veteranilor care au efectuat misiuni în teatrele de război din fosta Iugoslavie, Afganistan și Irak.

Să mai reamintim și moda stalinistă conform căreia și asociația veteranilor și – până nu demult – și asociația care strânge bani pentru înmormântări aveau conducători pe viață.

Să nu uităm că au apărut tot felul de asociații cu te miri ce conduceri bizare, unde unii sunt mai interesați de titlul de pe cartea de vizită, decât de un proiect util camarazilor. Și toate aceste pestrițe coagulări nu au mai mult de trei plutoane de simpatizanți – fiecare.

Generalul Dragnea se adresa audiențelor știind ce cuvinte se așteptau de la el. Niciunul din preajma sa, place sau nu asta este realitatea, nu avea arta sa oratorică și capacitatea de a rămâne blând.

Chestia cu ambasada rusă este ca și cum invitații la recepții, inclusiv ofițerii români ai direcției de specialitate, prezenți în uniforme, deci cu gradele la vedere, ar fi fost racolați de serviciul secret rus imediat ce dădeau mâna cu amfitrionul evenimentului.

Generalul Dragnea era acolo cum se aflau și alte persoane din viața publică, de pildă Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO, care a și ținut un discurs echilibrat, apreciat de diplomații prezenți în sală, ruși sau din alte state cu ambasadori la București.

Nu știu dacă începe o nouă evoluție a asociației veteranilor de război, tot mai puținii rămași în viață, dar este timpul ca la nivelul Ministerului Apărării Naționale cineva să ia taurul de coarne și să aplice, dacă se vrea, reperul profesional de peste Ocean.

Și veteranii din cel de-Al Doilea Război Mondial și cei din teatrele de operațiuni militare postdecembriste, precum și – în egală măsură – rezerviștii care și-au slujit Patria, în garnizoanele țării, cu credință, merită un alt tip de respect.

Respect pentru privațiunile lor – nu doar pentru șefii lor –, pe care niciun cetățean liber, din România, fără tangențe cu mediul militar, nu și le-a asumat vreodată.

Aici puteți citi rândurile scrise de Florian Bichir.

VIDEO / CONSOLIDAREA APĂRĂRII FRONTIEREI DE EST A NATO

“La fel ca în Biserică se întâmplă şi în Armată; şeful este tatăl care îşi iubeşte în mod egal soldaţii şi din acest motiv soldaţii sunt ataşaţi unii de alţii prin legături de camaraderie.” Așa credea Sigmund Freud. Ei bine, la emisiunea dedicată dinamicii Alianței Nord-Atlantice, conaționalii Eugen Bădălan, Ion Alexandru Plăviciosu și Eugen Laurian au demonstrat, cu eleganță, o camaraderie aparte.

At his time, Iulius Caesar said, “I will defeat an army without a general and then a general without an army.” Well, at the talk show EUROATLANTIC VALUES, three generals – Eugen Bădălan, Ion Alexandru Plăviciosu and Eugen Laurian – from the reserve of the Armed Forces of Romania have nuanced complex realities, from what is NATO today.

Napoloen Bonaparte a déclaré: “Entre un très bon général et un général chanceux, je préfère le chanceux.” Le modérateur du programme EUROATLANTIC VALUES de 6TV a préféré, en tant qu’invités spéciaux, le général Eugen Bădălan et les amiraux Ion Alexandru Plăviciosu et Eugen Laurian, pour mettre sous la loupe d’une analyse lucide les défis pour l’OTAN.

VIDEO / Un scriitor în uniformă militară – Dan Gîju

„55” – primul meu scurtmetraj (1’30’’) a prins contur, experimentând pe rând, cu entuziasm, ca scenaristă, regizoare, operatoare și editoare din postura de masterandă în comunicare audio-vizuală. Recunoștință profesorului Ion Stavre (SNSPA, București), compozitorului Francisc Reiter și prietenului Valentin Sen. Mulțumesc pentru susținere și imensă răbdare personajului principal al producției.
Cu stimă,
Dana-Irina Stănculea-Gîju

Manipularea

Manipularea are succes, pe micul ecran, mai ales asupra celor ce le place să se drogheze cu minciuni vândute de rinoceri imagologici, personaje care în viața de toate zilele sunt simple umbre ale semenilor ce trăiesc cu adevărat luminile și clipele de întuneric ale societății.

— PETRESCU ION (@IONPETRESCU) February 16, 2020

NE MINȚIM FRUMOS ȘI ÎN 2020

Mi-au fost semnalate câteva informații difuzate de Digi 24 privind Armata României.
Numai că se impun câteva corecturi. Citez și completez.

“Armata românească dispune de 70.000 de militari activi și 50.000 de rezerviști.” Bună gluma. Sunt de fapt 69.000 de purtători de uniformă militară, dintre care aproximativ doar o treime au avut parte de misiuni peste hotare.

În ceea ce privește rezerviștii, apți pentru a fi rechemați sub arme, într-o situație de criză nu sunt decât circa 20.000, din cei 50.000 menționați, deși per total mai sunt în viață puțin peste 70.000.

“Forța navală a României este compusă din 3 fregate, 4 corvete și 3 nave de patrulare.” Din cele trei fregate două sunt de simplă patrulare neavând tot armamentul necesar la bord. Corvetele țin de inventarul imagologic. Iar patrularea, în Marea Neagră, este un exercițiu de comunicare publică a forței dominante a puterii regionale – Rusia.

“Forțele terestre au 943 de tancuri și 1.369 de blindate”. Asta la primul apel. La circa 300 kilometri distanță de țărmul românesc al Mării Negre sunt dispozitivele militare ale Federației Ruse, din Crimeea, armata Moscovei având, per total, în jur de 15.000 de tancuri, gata de luptă și circa 22.000 de blindate.

Mai aflăm că forțele “aeriene au 26 de avioane de vânătoare, 12 de transport, 41 de antrenament și 62 de elicoptere.” Avioanele de luptă sunt vechi, cele mai recente fiind luate la mâna a doua, din Vestul Europei, anihilabile la primul raid aerian masiv al potențialului adversar. Elicoptere de atac? Rara avis. Ca să fiu elegant.

Dar – mai scrie triumfalist Digi 24 – “Țara noastră a urcat în clasament față de anul trecut și a ajuns pe locul 39, arată raportul anual Global Firepower.”

Pristanda să trăiască!

VIDEO / VESTUL FĂRĂ EST?

“Generalii în rezervă, preocupați în mod credibil de pericolele la adresa păcii, sunt mai utili decât generalii activi dând ordin de luptă” scria Emil Hurezeanu, ambasadorul țării noastre în Germania, la începutul tomului intitulat “Noua ordine mondială, de la primăvara arabă la Brexit”, carte cu peste cinci sute de pagini de gânduri aparte, ale metronomului geopolitic Alexandru Grumaz, un personaj complex, imprevizibil, dar tenace. Dialogul purtat pe micul ecran, cu acest general incomod pentru unii, invidiat de alții, îl puteți viziona mai jos:

“Generals in reserve, credibly concerned about the dangers to peace, are more useful than active generals giving war orders,” wrote Emil Hurezeanu, our country’s ambassador to Germany, at the beginning of the volume entitled “The New World Order, from the Arab Spring to Brexit ”, a book with more than five hundred pages of special thoughts, by the geopolitical metronome Alexandru Grumaz, a complex, unpredictable but tenacious character.

“Les généraux en réserve, sérieusement préoccupés par les dangers pour la paix, sont plus utiles que les généraux actifs qui donnent des ordres de guerre”, a écrit Emil Hurezeanu, l’ambassadeur de notre pays en Allemagne, au début du volume intitulé “Le nouvel ordre mondial, du printemps arabe au Brexit », un livre avec plus de cinq cents pages de pensées spéciales, par le métronome géopolitique Alexandru Grumaz, un personnage complexe, imprévisible mais tenace.