Curiozitate, după taifun…

Fotoreporterul Erik de Castro, de la agenţia de presă Reuters, a surprins, pe 12 noiembrie 2013, un localnic curios să vadă starea unei statui, de la monumentul dedicat generalulului american Douglas MacArthur, care a căzut ca urmare a taifunului Haiyan, vinerea trecută în Palo, provincia Leyte, în centrul statului Filipine.

Dulce ca mierea este glonţul patriei…

Executat aproape perfect, planul generalului Douglas MacArthur, de invadare a insulei Inchon, în primul război derulat în Peninsula Coreea, explică, indirect, opţiunea de azi a lui Kim Jong Un, pentru dezvoltarea armelor proprii nucleare, singurele care ar mai putea opri ofensiva trupelor americane, în eventualitatea, puţin probabilă, a reluării confruntărilor armate.

În mod paradoxal, preşedintele Harry S. Truman – care l-a întâlnit, în imaginea de mai sus, pe generalul Douglas MacArthur, la Wake Island, în Filipine, în anul 1950 – explica astfel ulterioara schimbare din funcţie a înstelatului menţionat:

“L-am concediat pentru că nu respecta autoritatea președintelui. Ăsta e răspunsul la asta. Eu nu l-am concediat pentru că era un fiu prost de căţea, deşi el a fost …”

Vă imaginaţi cum ar arăta istoria scrisă a destituirilor unor generali români, după decembrie 1989, cu explicaţii publice deloc conforme cu motivele reale, deseori ţinând de firescul orgoliu profesional, al unor militari de carieră, în faţa unor impostori naţionali, aplaudaţi de mulţimea temătoare de schimbări democratice accelerate?