✍️ CU ÎNȚELEGERE CREȘTINEASCĂ

La invitația jurnalistei Ioana Constantin
am semnalat, prin telefon – cu sprijinul asistentei de producție Budală Claudia – câteva aspecte de interes general privind mișcările submarinului nuclear rusesc Belgorod, care a devenit operațional în iulie.

Acum navighează în mările arctice, probabila sa misiune fiind să testeze, pentru prima dată, super-torpila Poseidon, adesea numită „arma Apocalipsei”.

Asta este știrea plasată de un serviciu secret aliat, în ziarul italian la Repubblica.

Prima precizare? Din acest motiv, NATO NU ESTE ÎN ALARMĂ, dar monitorizează traseul celui mai mare submarin construit în 40 de ani – al doilea după ilustrul din clasa Typhoon -, respectiv submarinul Belgorod, cu propulsie nucleară, unul de 14.700 de tone, introdus în dotarea Forțelor Navale Ruse în luna iulie, 2022.

Apoi, mai este de reținut mișcarea de maestru, la șah geopolitic, a septuagenarului Vladimir Vladimirovici Putin, care atunci când a dorit abaterea atenției opiniei publice internaționale, de la împotmolirea forței expediționare ruse, în Ucraina, a declanșat, în septembrie 2015, operațiunea militară din Siria, în sprijinul menținerii la putere a președintelui Bashar al-Assad, iar de data asta – pentru reorientarea atenției celor îngrijorați de continuarea luptelor pe Frontul de Est, din Ucraina – a lansat submarinul Belgorod, în apele maritime limitrofe Polului Nord.

Practic, dacă Rusia decide să trimită rachete nucleare spre SUA, atunci traseul acestora peste Polul Nord va fi mai scurt cu circa 50%, decât dacă ar pleca din Orientul Îndepărtat rus spre Alaska.

De reținut este faptul că militarii aliați privesc
cu înțelegere creștinească eforturile actualului țar, de la Kremlin.

Riposta colectivă

??

În emisiunea DECISIV, de la Antena 3, am explicat, la solicitarea doamnei Catalina Porumbel semnificația comentariului lui Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în legătură inițială cu afirmațiile lui Ramzan Kadyrov, liderul regiunii Cecenia.

Acesta criticase conducerea militară a Rusiei, din cauza eșecurilor pe câmpul de luptă și a cerut sâmbătă, 1 octombrie, 2022, utilizarea armelor nucleare de putere mică, adică a armelor nucleare tactice, Federația Rusă dispunând acum, probabil, de 2000 de asemenea arme.

“Acesta este un moment foarte emoționant. Șefii de regiuni au dreptul să-și exprime punctul de vedere”, a spus, luni, jurnaliștilor, Peskov.

„Dar chiar și în momentele dificile, emoțiile ar trebui ținute departe de orice tip de evaluare. Așa că preferăm să rămânem la evaluări echilibrate și obiective” a mai susținut purtătorul de cuvânt al lui Putin.

Am materializat pe harta – trimisă anterior doamnei Oana Matei, producătoarea emisiunii – expusă pe masa cu afișaj electronic – publicată inițial în The Washington Post, evident fără semicercurile roșii și săgețile albastre – locațiile ( cu roșu) probabile de utilizare, de către armata rusă, a unor arme nucleare tactice, care au avantajul teoretic de a putea fi aruncate lângă pozițiile deținute de trupele proprii.

Apoi am materializat cu săgeți albastre ce ar face, ca ripostă colectivă, trupele NATO, conform declarației generalului american, acum pensionar, Wesley Kanne Clark, care a fost Comandantul Suprem Aliat în Europa, al NATO, din 1997 până în 2000, comandând Operațiunea Forța Aliată, în timpul Războiului din Kosovo.

El a declarat, în esență, că trupele NATO ar scoate toate trupele rusești din Ucraina și ar nimici toate navele militare rusești din Flota rusă a Mării Negre, cu sediul la Sevastopol.

De unde și grija lui Peskov… de a asigura opinia publică asupra faptului că la Kremlin sunt preferate evaluările echilibrate și obiective.

Deocamdată…

Foto: Ioana Matei, Antena 3.

Cât de actuale sunt azi cuvintele lui Dwight David „Ike” Eisenhower…

Citiți mai mult aici.

Cam ca acum…

✍️Producătoarea de emisiuni TV, Gabriela Drumea mi-a făcut surpriza plăcută să mă invite la un talk show moderat, cu tact și bună știință jurnalistică, de doamna Nadia Ciurlin.
Coechiper de platou, din nou, a fost ex-parlamentarul UE, Victor Bostinaru, ca de obicei un interlocutor plăcut, nuanțat, cu intervenții din care telespectatorii au ce reține, atunci când aruncă o privire spre dosarul geopolitic al Frontului de Est.

În ce mă privește am semnalat conaționalilor interesați de subiect:

1. Încercuirea
parțială a trupelor rusești în orașul Lyman, de unde ulterior acestea s-au retras este, desigur, o victorie a trupelor ucrainene eliberatoare.

Prudența
ne îndeamnă să reflectăm și asupra ipotezei în care retragerea s-a făcut la ordin, pentru salvarea trupelor invadatoare, parțial încercuite acolo, dar și pentru că – după discursul belicos al lui Putin, la ceremonia anexării a patru regiuni ucrainene – este posibilă folosirea unei arme nucleare tactice, în zona Lyman, Federația Rusă având acum între 1000 și 2000 de asemenea arme utilizabile.

2. Reanalizarea
discursului lui Putin – de la ceremonia sigilării publice a anexărilor cunoscute – ne conduce și la concluzia, tristă, că el a amintit de Hiroshima și Nagasaki doar pentru a arăta indirect, că acolo se trăiește și azi, deci și în Ucraina se va putea trăi în zonele ce ar putea fi lovite de arme nucleare tactice rusești.

3. Reînceperea
negocierilor dintre Moscova și Kiev este o necesitate, pentru că în acest război – în pofida celor afirmate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care crede că Ucraina ar putea învinge – soluția cea mai realistă este încheierea ostilităților prin compromisuri reciproce.

4. Place sau nu Kievului,
după destrămarea URSS a moștenit teritorii pe care și azi mai locuiesc minorități naționale, care au fost umilite de decizia dictatorială privind obligativitatea învățării și exercitării profesiilor exclusiv în limba ucraineană.

5. Ucraina
a devenit o republică independentă cu granițe administrative, din vremea existenței URSS, nicidecum istorice.

6. Ucraina
ar fi putut avea inteligența acceptării unui statut tipic Confederației Elvețiene, dar a preferat naționalismul găunos și așa s-a ajuns la război.

7. Istoria ne învață
că acolo unde a ajuns cizma sovietică, ulterior rusă – în 1992 în Transnistria, în 2008 în Georgia, în 2014 în Crimeea, retragerea trupelor Moscovei a rămas o simplă exigență a celor care doresc libertatea popoarelor, dar…
… NU au trimis trupe în teren, fie și sub forma de căști albastre, ca să le sprijine efortul de salvgardare a identității naționale.

8. Enunțul lui Zelenski,
că este dispus să negocieze, dar fără Putin, constituie o glumă bună poate numai la Radio Erevan.

9. Pe termen scurt,
Generalul Iarnă va regla, concret, situația de pe Frontul de Est.

10. Pe termen mediu,
continuitatea negocierilor, oricât de dificile ar fi acestea, ar reprezenta un semn de luciditate geopolitică.

11. Adevăratele negocieri,
pe care Kremlinul le așteaptă sunt cele cu Casa Albă, dacă nu cumva acestea se vor derula, o vreme, doar la nivelul serviciilor secrete americane și rusești, ca pe vremea Crizei Rachetelor din Cuba, care a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962.

Această criză a fost privită atunci ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial.

Cam ca acum…

Alianța are reguli clare de primire, pe care Ucraina nu le îndeplinește

✍️La invitația producătoarei Roxana Irimia Buluc – căreia îi mulțumesc frumos pentru atenție – am revenit în modernul studio de televiziune de la Euronews. România, în emisiunea extrem de bine pregătită de jurnalistul Claudiu Popa, prin Zoom fiind contactat și profesorul Sergiu Mișcoiu.

Dincolo de comentariile complementare privind violul geopolitic comis de Kremlin, prin anexarea forțată a oblast-urilor Lugansk, Donețk, Zaporojia și Herson – unele doar parțial aflate sub controlul trupelor ruse – am afirmat, în cunoștință de cauză, că solicitarea Ucrainei de a adera la NATO o fi sublimă pentru opinia publică internă ucraineană, dar Alianța are reguli clare de primire, pe care Kievul nu le îndeplinește, trupele sale fiind în conflict, pe Frontul de Est, cu forța expediționară agresoare rusă.

Am reamintit celor interesați că România a fost condiționată, la intrarea în NATO, de reglementarea raporturilor bilaterale cu taman Ucraina – și nu putem spune azi că liderii de atunci ai României au dat dovadă de înțelepciune 100%, conformă cu interesul național real al acelui moment.
Ucraina, pe termen scurt și mediu NU îndeplinește criteriile de a intra în Alianță.

NOTA BENE:

Înainte de emisiune am pășit pe holul unde se află birourile echipei acestei promițătoare televiziuni și am văzut la ora târzie, în fața computerelor, pe mulți dintre jurnaliștii și tehnicienii tineri de la euronews.ro
M-a cuprins nostalgia după clipele când seara mă prindea, alături de coechipieri precum Ion Sofronie și Corneliu Popa – aflați și ei la tehnoredactarea ziarului armatei, editat și atunci și acum, de trustul de presă pe care am avut onoarea să îl conduc opt ani de zile.
Dar life is life și viața merge mai departe.

În traducere liberă, deși cu statalitatea pusă în pericol și teritoriul redus cu 20%, Ucraina are acum o armată mai bine dotată cu tehnică de luptă americană, decât orice alt stat aliat aflat la granița estică a NATO

Citiți articolul aici.