Posts tagged: PARTIDUL RUSIA UNITĂ

Ruşii nu se aşteaptă la o lovitură de stat, în 2012

170559895

Agenţia de presă Ria Novosti a difuzat principalele concluzii ale unui sondaj de opinie postat iniţial pe website-ul Levada. Acesta a fost iniţiat pornind de la realitatea că în Rusia vor avea loc, anul acesta, alegeri prezidenţiale, motiv pentru care majoritatea ruşilor se aşteaptă la proteste şi tulburări politice, dar nu la…o lovitură de stat.

După cum se ştie, luna trecută, nu puţini ruşi au manifestat în marile oraşe pentru a condamna ceea ce Ria Novosti numeşte, cu elegantă prudenţă “presupusa fraudă” la alegerile parlamentare din 4.12.2011, rezultatele oficiale dând câştig de cauză partidului strâns unit în jurul lui Vladimir Putin – Rusia Unită.

La sondajul amintit, 50% dintre repondenţi au fost de părere că mai multe proteste sunt previzibile după alegerile menţionate, în timp ce 25% dintre participanţii la această cercetare sociologică afirmă că s-ar putea să nu mai fie alte manifestaţii de nemulţumire faţă de puterea actuală.

Totuşi, 49% dintre ruşi cred că situaţia politică s-a deteriorat după alegeri, în timp ce 26% susţin că aceasta probabil că nu se va mai înrăutăţi.

Cu toate acestea, 45% dintre repondenţi au declarat că protestele nu aveau cum să ajungă la punctul declanşării unei lovituri de stat, faţă de 17% care au spus că aceasta ar fi fost posibilă!

Potrivit Centrului Levada, numai 36% dintre respondenţii chestionaţi în perioada 16 la 20 decembrie – interesantă coincidenţă cu 16-20.12.1989… nu-i aşa? – au declarat că l-ar vota pe Putin, dacă… alegerile ar fi avut loc în următoarele câteva zile, aceasta fiind o scădere semnificativă a popularităţii politicianului rus, care obţinuse 79% dintre voturile exprimate, în anul 2007.

Sondajul de opinie a fost efectuat în rândurile a 1.600 de persoane mature, de la vârsta de 18 ani în sus, participanţii fiind ruşi atât din mediul rural, cât şi locuitori din mediul urban, din 130 oraşe şi sate, din 45 de regiuni din Rusia.

Iniţiatorii sondajului nu au lămurit totuşi, pe beneficiarii acestei investigaţii salutare, cine ar fi declanşat lovitura de stat?

Manifestanţii?

Tandemul Medvedev-Putin?

Dar indică un pericol inoculat inteligent, la nivel subliminal…

Dacă în luna martie, candidatul partidului Rusia Unită pierde alegerile, puterea actuală poate recurge, sub un pretext uşor de mimat, la o lovitură militară de stat. Doar profesioniştilor din ministerele de forţă ale Federaţiei Ruse li s-au dublat salariile în 2011.
După cum se vede, deloc întâmplător…

Democraţia est-europeană înseamnă perpetuarea la putere?

Russia Putin

Ceea ce s-a întâmplat sâmbătă, 24 septembrie a.c., la Moscova – dincolo de opinia celor ce afirmă, acum, că au prevăzut acest deznodământ, al revenirii la Kremlin a lui Vladimir Putin, sau de deziluzia celor ce mizau pe şansa unui al doilea mandat al visătorului, dar mai democratului Dmitri Medvedev – constituie un motiv de reflecţie nu doar pentru arealul răsăritean al bătrânului continent european.

Reacţiile jurnaliştilor de la Moscova sunt fie de susţinere a actualului tandem, în formula nouă, a rotirii celor doi lideri importanţi, pe funcţiile amintite, fie de exprimare, prudentă, a unei surprinderi mai mult sau mai puţin adevărate, fie de ironie fină la un spectacol comparabil, în linii mari, al aparenţelor televizate, cu o operetă aplaudată la scenă deschisă.

Din tabăra gazetarilor sarcastici răzbate convingerea că apariţiile şi declaraţiile succesive ale preşedintelui şi premierului Federaţiei Rusiei, la congresul formaţiunii politice unde Vladimir Putin era până azi dirijorul, iar Medvedev baritonul preferat, schimbă – cel puţin aparent – regula jocului.

Cum? Alegerile normale, într-o ţară într-adevăr democratică, presupun ca iniţial să aibă loc derularea campaniei electorale, apoi, după anunţarea rezultatelor, să fie sărbătorirea învingătorilor.

Ei bine, congresul partidului Rusia Unită a semănat foarte mult cu o acţiune post-electorală, în care aplauzele sălii salutau alegerea – dezirabilă, de către majoritatea votanţilor ruşi – a lui Putin ca preşedinte şi numirea lui Medvedev ca premier.
Ce a scăpat posturilor străine de televiziune, care au preluat informaţia propunerii, de către actualul şef al statului rus, ca premierul să fie candidatul la preşedinţia Rusiei?

Congresul formaţiunii Rusia Unită – condusă acum, conform precizării lui Vladimir Putin, de Dmitri Medvedev – trebuia să decidă, formal, asupra listei candidaţilor proprii pentru alegerile parlamentare de la finele anului în curs.

Acest proces însă a fost tacit translatat către…Frontul Oamenilor din Întreaga Rusie, condus direct de către Putin, care va avea, logic, ultimul cuvânt, înainte de a fi înaintată lista pentru înscrierea în cursa electorală.

APTOPIX Russia Putin

Iată unul dintre motivele pentru care Dmitri Medvedev privea livid, fără umbră de bucurie pe faţă, lungul discurs al lui Putin, înţelegând cât de dificil va fi mandatul său, de viitor premier, cu puteri diminuate faţă de cele actuale, ale maestrului scamatoriilor politice de la Moscova.

Frontul menţionat are o singură menire. Să furnizeze surplusul de voturi necesare, obţinute prin convingere politică şi promisiuni vizând suplimentarea bugetelor locale, pentru o nouă majoritate constituţională. De două treimi. În ceea ce numim şi azi, generic, parlamentul rus.

Dacă formaţiunea putinistă Rusia Unită va obţine, în luna decembrie a.c., numărul prognozat de voturi, atunci, victoria lui Vladimir Putin, la alegerile prezidenţiale din luna martie a.c., va fi aidoma unui foc de artificii, la un festival sovietic al tineretului.

În pofida acestor aparenţe, de regim autoritar, cu un politician recunoscut drept mână forte, gospodin Putin, alegătorii ruşi, cei creduli, sunt mai puţin avizaţi asupra faptului că deciziile de ordin financiar vor fi luate doar în final la Moscova, după consultarea „termometrelor bancare” de la New York, Frankfurt, Beijing şi chiar…Riad. Acolo unde sunt dirijorii reali ai lumii financiare.

Cum economia globală se îndreaptă spre o nouă recesiune, care are şansele să fie, conform unor prognoze occidentale, mai severă decât cea precedentă, guvernul rus, care a urmat, în linii mari, consensul internaţional, de sorginte liberală, va promova austeritatea economică, cu efecte previzibile asupra nivelului de trai al ruşilor.

Iată de ce, pentru cetăţeanul simplu al Federaţiei Ruse, mai puţin contează faptul că Putin va fi în locul lui Medvedev la Kremlin.

Ce a mai scăpat presei occidentale? Oficialii ruşi – două treimi dintre ei având conexiuni trecute dovedite cu faimosul KGB – sunt pregătiţi pentru varianta unei recesiuni.

După cum se ştie, cu 24 de ore înainte de congresul marilor anunţuri electorale, premierul Putin a anunţat dublarea salariilor militarilor şi poliţiştilor. La Moscova se consideră că aceasta este practic o formă de asigurare împotriva posibilelor manifestaţii de stradă, din perioada crizei economice ce urmează.

Va urma modelul Frontului lui Putin, Mişcarea Populară iniţiată, de facto, de actualul şef al statului român?

Va deveni, în viitor, conaţionalul Traian Băsescu, noul premier al României, iar cetăţeanul Boc Emil – preşedintele tuturor românilor?

Oricât de hazardate ar putea părea întrebările menţionate, adevărul este că Primăvara Arabă, care a generat schimbarea a trei preşedinţi de stat, cu decenii bune în fotoliile prezidenţiale, nu a impresionat cercurile puterii din statele est-europene, conştiente că trebuie găsit doar pretextul, aparent democratic, pentru a menţine, în continuare, pârghiile de facto ale puterii.

Contrar mediatizării agresive – anunţând, cu surle şi trâmbiţe, victoria opoziţiei, la alegerile din anul următor -, opinia care începe să câştige teren, la cei nepripiţi a prelua, fără o judecată logică, enormităţile lansate pe micul ecran, este că mişcarea iniţiată de la Palatul Cotroceni îi va asigura preşedintelui Băsescu, ceea ce îi va oferi Frontul Oamenilor din Întreaga Rusie lui Putin.

Majoritate parlamentară. Şi perpetuarea la putere.

~