Libertatea asigurată de Putin (video)

Jurnalista rusă Kseniya Sobchak/Xenia Sobchak apare într-un clip video anti-Putin. Aceasta mimează că a decis să voteze pentru candidatul pe care-l susțin toți, deoarece economia țării a crescut, nivelul de trai s-a ridicat. La final se vede că Sobchak a fost obligată să spună aceste cuvinte.

Portalul UNIMEDIA – de la Chişinău, care a transmis primul această ştire – amintește că la 4 martie 2012 au loc alegeri prezidențiale în Federația Rusă. Xenia Sobchak declară că are o atitudine neutră, însă, în mod indirect, este împotriva politicii promovate de actualul premier rus, Vladimir Putin, ce candidează acum , pentru a treia oară, la postul de preşedinte al Rusiei.

Ruşii nu se aşteaptă la o lovitură de stat, în 2012

Agenţia de presă Ria Novosti a difuzat principalele concluzii ale unui sondaj de opinie postat iniţial pe website-ul Levada. Acesta a fost iniţiat pornind de la realitatea că în Rusia vor avea loc, anul acesta, alegeri prezidenţiale, motiv pentru care majoritatea ruşilor se aşteaptă la proteste şi tulburări politice, dar nu la…o lovitură de stat.

După cum se ştie, luna trecută, nu puţini ruşi au manifestat în marile oraşe pentru a condamna ceea ce Ria Novosti numeşte, cu elegantă prudenţă “presupusa fraudă” la alegerile parlamentare din 4.12.2011, rezultatele oficiale dând câştig de cauză partidului strâns unit în jurul lui Vladimir Putin – Rusia Unită.

La sondajul amintit, 50% dintre repondenţi au fost de părere că mai multe proteste sunt previzibile după alegerile menţionate, în timp ce 25% dintre participanţii la această cercetare sociologică afirmă că s-ar putea să nu mai fie alte manifestaţii de nemulţumire faţă de puterea actuală.

Totuşi, 49% dintre ruşi cred că situaţia politică s-a deteriorat după alegeri, în timp ce 26% susţin că aceasta probabil că nu se va mai înrăutăţi.

Cu toate acestea, 45% dintre repondenţi au declarat că protestele nu aveau cum să ajungă la punctul declanşării unei lovituri de stat, faţă de 17% care au spus că aceasta ar fi fost posibilă!

Potrivit Centrului Levada, numai 36% dintre respondenţii chestionaţi în perioada 16 la 20 decembrie – interesantă coincidenţă cu 16-20.12.1989… nu-i aşa? – au declarat că l-ar vota pe Putin, dacă… alegerile ar fi avut loc în următoarele câteva zile, aceasta fiind o scădere semnificativă a popularităţii politicianului rus, care obţinuse 79% dintre voturile exprimate, în anul 2007.

Sondajul de opinie a fost efectuat în rândurile a 1.600 de persoane mature, de la vârsta de 18 ani în sus, participanţii fiind ruşi atât din mediul rural, cât şi locuitori din mediul urban, din 130 oraşe şi sate, din 45 de regiuni din Rusia.

Iniţiatorii sondajului nu au lămurit totuşi, pe beneficiarii acestei investigaţii salutare, cine ar fi declanşat lovitura de stat?

Manifestanţii?

Tandemul Medvedev-Putin?

Dar indică un pericol inoculat inteligent, la nivel subliminal…

Dacă în luna martie, candidatul partidului Rusia Unită pierde alegerile, puterea actuală poate recurge, sub un pretext uşor de mimat, la o lovitură militară de stat. Doar profesioniştilor din ministerele de forţă ale Federaţiei Ruse li s-au dublat salariile în 2011.
După cum se vede, deloc întâmplător…

Moscova nu crede în lacrimile resetării!

Caricatura de mai jos, publicată pe 14 octombrie a.c., la Moscova, este una comandată de premierul Vladimir Putin, alias Vova, care se şi vede ales preşedinte – pentru a treia oară, dar nu contează, doar în Rusia este autocraţie, nu democraţie – şi crede că va avea drept interlocutor la Casa Albă nu pe Barack Obama – prietenul lui Dmitri Medvedev, numit de republicanii de peste Ocean “preşedintele unui singur mandat” – ci pe Mitt Romney.

Cel din imaginile de mai jos:

Herman Cain a surprins America cu planul său fiscal – intitulat sugestiv 9-9-9 -, dar imaginile de mai sus nu fac parte din campania sa pre-electorală, ci reprezintă lovitura de presă a publicaţiei Omaha World-Herald, care a descoperit zilele acestea – sau i s-a livrat în plic, de rivalii lui Cain…- o casetă cu prezidenţiabilul de culoare cântând, pe melodia lui John Lennon, clasica “Imaginaţi-vă”, textul comercial “Imaginaţi-vă că nu există Pizza”!

În dreapta îl poate lăsa pe Vladimir Putin – care de fapt este de stânga! -, dar în stânga trebuie să coloreze cu negru pe viitorul preşedinte al Statelor Unite, care are toate şansele să fie un Vultur al Americii, republican, de dreapta, deci dur cu liderii post-sovietici, de la Moscova.

Iluzia lui Putin, la Beijing

Aşa vede caricaturistul postului de televiziune Russia Today/Rusia Azi ceea ce spera să facă premierul rus, Vladimir Putin, în capitala Chinei, cu interlocutorii săi.

Un subiect asupra căruia voi reveni, cu un comentariu adecvat.

Răzbunarea lui Medvedev

Cel care-i refuză laptele pisicii trebuie să-i dea smântână şoarecelui.Acesta este proverbul rusesc care se potriveşte păţaniilor lui Alexei Kudrin, ex-prim-ministru adjunct rus şi ministru de finanţe, care, după ce l-a înfruntat, pe micul ecran, pe încă preşedintele Dmitri Medvedev, va pierde toate funcţiile avute în organismele şi organizaţiile unde a fost desemnat ca reprezentant al guvernului rus.

Ştirea difuzată de agenţia RIA Novosti are la bază declaraţia lui Arkadi Dvorkovici, consilier prezidenţial:
“Alexei Kudrin va părăsi Consiliul Pieţelor Financiare şi Consiliul Naţional Bancar, precum şi alte structuri, inclusiv structurile internaţionale, unde a reprezentat interesele Rusiei. Aceste poziţii se completează de către funcţionarii guvernamentali care ocupă acum posturile adecvate.”

După cum se ştie, Kudrin, care a condus Ministerul rus de Finanţe, din anul 2000, a fost eliberat din funcţie pe 26 septembrie, după neobişnuitul schimb de replici, la un post de televiziune, cu tot mai nervosul Dmitri Medvedev.

RIA Novosti a mai menţionat că incomodul Alexei Kudrin a fost exclus şi din comisia guvernamentală privind proiectele de buget, dezvoltarea regională, a tehnologiilor înalte şi a inovaţiilor, precum şi din grupurile de lucru privind modernizarea şi dezvoltarea complexului militar-industrial.

Pe 25.09.2011, Kudrin declarase, în Statele Unite, că nu va rămâne membru în guvernul ce va fi format de viitorul premier Medvedev, în 2012, după alegerile prezidenţiale. Rece la mânie, preşedintele rus i-a spus lui Kudrin că ar trebui să demisioneze, dacă nu este de acord cu politica prezidenţială.

Ambiţios şi stăpân pe el, Kudrin i-a replicat lui Medvedev că, înainte de a lua o asemenea decizie, îl va consulta pe Vladimir Putin. Ulterior a fost anunţat că preşedintele a emis un decret prin care el era demis din postul de vicepremier şi ministru de finanţe.

Gestul lui Medvedev este practic o răbufnire publică a nemulţumirii că a trebuit să renunţe la candidatura sa, pentru al doilea mandat prezidenţial, ca urmare a deciziei protectorului său, Vladimir Putin, de a prelua din nou conducerea supremă, la Kremlin.

Cine conduce totuşi Rusia? O estimare aparte puteţi citi AICI.

Care ţară are cel mai scump petrol?

Încet, încet, iese la iveală campania electorală mascată a premierului Vladimir Putin. Iată un nou grafic difuzat acum de RIANOVOSTI, dar cu date de referinţă pentru luna… iunie 2011.

Asta înseamnă că, în luna mai, când şeful guvernului de la Moscova a iniţiat acel front electoral – menit a mări numărul alegătorilor ce vor perpetua, prin vot democratic, prezenţa oamenilor lui Putin la putere -, a fost comandată şi această sugestivă imagine a nivelului de protejare a intereselor private ale cetăţenilor Federaţiei Ruse, printr-un preţ relativ mic la petrol, comparativ cu alte state din lume.

Cifrele mari, din dreptul fiecărei ţări, indică, în ruble, preţul unui litru de benzină în iunie 2011.

Cifrele mici, alăturate, indică procentul cu care a crescut preţul menţionat, în iunie a.c., faţă de decembrie 2010.

Mesajul pentru cetăţenii ruşi?

O duc mai bine decât în Occident!

Duritatea “micuţului” Dmitri Medvedev

Devine tot mai clară diferenţa de alură politică între conducătorul de facto al Federaţiei Ruse, premierul Vladimir Putin şi ocupantul oficial al fotoliului de la Kremlin, încă preşedintele Dmitri Medvedev.

Dacă Putin ar fi fost acum şeful statului rus nu ar fi aşteptat summitul Rusia-NATO, derulat la Soci, pentru a emite o declaraţie, deloc amicală, la adresa omologului român.

Aşa, am asistat la comedia penibilă în care personajul principal devine brusc ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin.

Un diplomat cunoscut ca un „cal breaz”, datorită declaraţiilor sale ameninţătoare – pe relaţia Moscovei cu Bruxelles-ul. Afirmaţiile sale, deseori belicoase, se dovedesc a fi ulterior simple „baloane de săpun”, pentru partea naivă a opiniei publice internaţionale.

Aşa cum a fost cazul şi acum, când până şi redacţii cu pretenţii în presa românească au inserat formularea „Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a criticat dur pe omologul său român, Traian Băsescu, la summitul Rusia-NATO de la Soci.”

Cine l-a criticat pe preşedintele României?

„Маленький!/Micuţul!”

Cu acest cuvânt l-a alintat, râzând, un bărbat ce a fost martor la momentul în care ditamai şeful statului rus a coborât din maşină – uitând că el era şoferul -, iar autovehiculul, pe care l-a condus până atunci, nefiind frânat cum trebuie, a continuat să meargă – spre disperarea gărzilor de corp – către mulţimea venită să îl întâmpine pe preşedintele federaţiei.

Noroc că serviciile secrete ruse au adevăraţi zdrahoni postaţi în apropierea micuţului de la Kremlin, unul dintre ei reuşind, in extremis, să introducă o mână printre picioarele încurcate ale lui Medvedev şi să apese pedala frânei. Cu succes.

Medvedev fiind cel care are un antecedent celebru, doar el a sfidat şi guvernul nipon, mergând să facă fotografii în insulele Kurile, acum parte a Federaţiei Ruse, anterior teritoriu japonez.

“Declaraţia atât de dură” a lui Dmitri Medvedev, departe de a speria sau îngrijora pe cineva din NATO, cu atât mai puţin pe români, este proba publică că a picat cu succes la testul de rezistenţă a nervilor prezidenţiali.

Conform unor evaluări vizând spaţiul ex-sovietic, această canonadă a declaraţiilor pompieristice – made in Russia – nu numai că este firească pentru perioada premergătoare campaniei electorale, din Rusia, ci şi celei care se va derula, tot în 2012, şi în Statele Unite.

De ce a picat Medvedev testul menţionat?

Pentru că s-a lăsat furat de peisajul fals al evocării ultimei conflagraţii mondiale, uitând – cu premeditare – de odiosul Pact dintre dictatorii Stalin şi Hitler, prin care Basarabia, pământ românesc, a fost ocupată prin violenţă de soldaţii Armatei Roşii, înainte de declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Niciun summit, niciun for internaţional, nicio declaraţie ascunsă presei, dar evocată de un ambasador amator de bombe publicistice – el şi stăpânii săi – nu pot şterge din Istoria României raptul teritorial al gliei strămoşeşti cuprinse între Prut şi Nistru.

Isteria Moscovei – prin pripeala infantilă a lui Dmitri Medvedev, amplificată voit, în plan emoţional, de celălalt Dmitri, respectiv Rogozin – are drept pretext afirmaţiile lui Traian Băsescu, însoţit de perdeaua de fum – marca FSB/KGB – că vezi Doamne, Rusia se teme pentru viitorul Republicii Moldova. Nicidecum.

Calculatele propoziţii ale şefului statului român şi reacţia omologului rus vizează o chestiune concretă, din viitorul nu prea îndepărtat – instalarea interceptoarelor americane la Deveselu.

Conform unui expert în arealul rus, preşedintele României s-a făcut ecoul dorinţei partenerului strategic, de peste Ocean, de a vedea, de pe acum, reacţia opiniei publice româneşti, faţă de amplasarea scutului american, care, pe termen scurt – până în luna martie 2012, când au loc alegerile prezidenţiale în Rusia – poate atrage represalii economice ruseşti.

Dincolo de reacţiile unor teleaşti, mai mult sau mai puţin dilematici şi comentariile, nu tocmai inspirate, ale liderilor opoziţiei – căzuţi 100% în capcana acestei operaţiuni psihologice de mare anvergură -, opinia publică din România, cu toată obida acumulată faţă de actualul regim, şi-a păstrat luciditatea, înţelegând miza acestui test geopolitic.

Iar adevăraţii analişti politico-militari au receptat semnalul dat recent de un brainstorming focalizat pe un subiect cel puţin vizionar: Kosovo şi Transnistria. Nemediatizat din motive pe care le presupuneţi.

Comedia declaraţiilor de impresionat copiii din grădiniţele Moscovei va continua până la Summitul NATO din Chicago, în 2012.

Atunci, noul preşedinte de la Kremlin – indiferent cine va fi acesta – va reveni în faţa conaţionalilor cu două reuşite oferite practic tot de administraţia americană. Părăsirea, de către Transnistria, a concubinajului contra naturii cu Republica Moldova şi o formulă de integrare informaţională în fluxul de date specific utilizării rapide, eficace, fără erori, a scutului american, menit a apăra statele NATO de orice atac cu rachete, indiferent de zona din care au fost lansate.

De fapt, în viitor, flancul răsăritean al Alianţei Nord-Atlantice va avea cinci puncte cheie pentru Pentagon:
1. divizia aeriană americană din Polonia,
2. interceptoarele SUA de la Deveselu,
3. avioanele de vânătoare cu bază de decolare în Bulgaria,
4. aeroportul Mihail Kogălniceanu, pentru afluirea trupelor destinate zonei ce poate deveni „neprietenoasă,” dincolo de Marea Neagră, şi
5. componenta navală a Statelor Unite pentru scutul antirachetă.

Duritatea de acum a “micuţului” Dmitri Medvedev va fi atunci o clipă insignifiantă pentru cel care, la Kremlin, va aştepta, răbdător, rezultatele alegerilor prezidenţiale din SUA. Ca să fie primul care îl va felicita pe câştigătorul acestora. Dacă nu cumva, între timp, noul preşedinte al Chinei, al cărui mandat începe tot în 2012, nu va fi mai rapid!
China fiind interesată, în mod special, de tandemul cu Statele Unite, nu şi de un trio cu Rusia.